Evenimentul Zilei > International > Ungurii dau marea lovitură! Toată Europa e în stare de șoc. Întâlnire de gradul zero cu Putin
Ungurii dau marea lovitură! Toată Europa e în stare de șoc. Întâlnire de gradul zero cu Putin

Ungurii dau marea lovitură! Toată Europa e în stare de șoc. Întâlnire de gradul zero cu Putin

În plină tensiune provocată de Rusia în Ucraina, premierul Ungariei, Viktor Orban, se va întâlni cu Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, pentru a discuta mai multe probleme.

Într-un context internațional foarte tensionat, Viktor Orban, premierul Ungariei, se va întâlni la data de 1 februarie cu Vladimir Putin, președintele Rusiei.

Cei doi lideri vor discuta despre dezvoltarea centralei nucleare de la Paks, producţia în Ungaria a vaccinului anticovid Sputnik-V, precum şi despre livrările de gaz rusesc către ţara vecină.

Întâlnire la începutul lunii februarie între Viktor Orban și Vladimir Putin

Bunele relaţii dintre Orbán şi Putin sunt cunoscute, cei doi de şase ori s-au întâlnit în ultimii șase ani (de trei ori la Budapesta şi de trei ori la Moscova) Cu o singură excepţie (august 2017, când şeful statului rus a venit la Budapesta pentru a urmări campionatul mondial de judo), întâlnirile dintre cei doi au avut loc la sfârşitul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Am putea spune deci, că este o vizită tradiţională, nimic spectaculos.

La fel este cunoscut faptul că Uniunea Europeană priveşte cu suspiciune şi cu oarecare îngrijorare bunele relaţii dintre Ungaria – ţară membră NATO şi UE – şi Rusia, având în vedere politica expansivă şi agresivă a Rusiei pe plan internaţional şi acţiunile serviciilor ruseşti, prin care urmăreşte destabilizarea ţărilor UE.

Contextul politic actual, în schimb, face ca vizita lui Orbán să echivaleze cu o provocare la adresa Bruxelles-ului, este de părere fostul europarlamentar maghiar, Szent-Iványi István.

Într-o postare pe Facebook, politicianul liberal a prezentat argumentele sale. Astfel:

1. Începând din octombrie 2021, la graniţa ucrainiano-rusă s-au constatat însemnate masări de trupe ruseşti. Mişcările militare au continuat şi în noiembrie, când au fost aduse în zonă arme ofensive, tancuri, transportoare blindate, numărul militarilor dislocaţi în aria graniţei a ajuns la aproape 200 de mii. Şi în prezent numărul acestora este de peste 100 de mii. S-a strecurat în presă (probabil, nu întâmplător) un plan de invazie rusească asupra Ucrainei.

2. La mijlocul lunii decembrie, partea rusă a înmânat pentru Statele Unite şi pentru NATO un proiect de acord. Preşedintele Putin a semnalat că, dacă în scurt timp nu vor începe negocierile, atunci va fi obligat să reacţioneze la situaţie folosind alte mijloace, neexcluzând nici utilizarea tehnicii militare.

3. Cele două proiecte depuse de Rusia în esenţă conţineau un acord de tip „Ialta light”, în sensul că NATO ar trebui să se oblige că nu va primi noi membrii (această clauză se referă la cele trei state, pe care ruşii le-au ocupat parţial: Ucraina, Moldova şi Georgia, dar şi Suedia, şi Finlanda pot să se simtă vizate); NATO va retrage toate forţele sale, precum şi tehnica militară şi infrastructura, inclusiv rachetele din statele, care au aderat la organizaţia nord-atlantică după 1997 (acest punct s-ar referi şi la bazele NATO din Deveselu şi aeroportul Mihail Kogălniceanu n. r.);

NATO restrânge numărul şi amploarea exerciţiilor militare; retrage rachetele cu rază medie de acţiune americane din Europa etc. Acceptarea acestor condiţii din partea NATO ar însemna practic reînfiinţarea zonei de influenţă sovietică într-o formă modernizată, ceea ce ar face ca Europa (mai ales Europa Centrală şi de Est) să devine vulnerabilă şi neapărată de tendinţele expansioniste şi de şantajul Rusiei.

Ce arată intențiile acestei vizite

4. Negocierile au început în data de 10 ianuarie la Geneva. Până acum, au fost mai multe runde şi probabil că delegaţiile se vor întâlni şi în această săptămână şi Statele Unite a răspuns în scris la propunerile părţii ruse. Aliaţii, în unanimitate, au refuzat solicitările ruseşti, care ar ameninţa securitatea şi suveranitatea lor.

5. Este îngrijorător, dar deloc surprinzător că guvernul maghiar – care în alte cazuri este foarte sensibil şi supărăcios când vine vorba despre suveranitatea Ungariei – nu a refuzat propunerea rusească şi nu a clarificat că nu este dreptul Moscovei să decidă asupra mijloacelor cu care statele membre NATO doresc să-şi asigure securitatea.

6. Toate acestea trebuie interpretate ca un semn rău înainte de vizita lui Orbán în Rusia. Chiar şi faptul în sine că, într-un moment atât de tensionat, când preşedintele rus ameninţă în mod deschis un vecin al Rusie, şi poate genera un conflict militar grav în regiune, Orbán Viktor îi face o vizită de prietenie lui Putin.

În acest caz, mesajul premierului maghiar este că NATO şi UE nu sunt uniţi şi îl încurajează pe Putin ca acesta să-şi continue politica sa agresivă. Vizita demonstrează faptul că mai importante decât interesele de securitate ale Ungariei sunt trocul şi bişniţa brodată cu corupţie (vezi: dezvoltarea centralei nucleare de la Paks). Când apreciem vizita lui Orbán, trebuie să avem în vedere toate aceste împrejurări – scria în postarea sa, Szent-Iványi István.

sursa: RADOR