Reformele începute de Viktor Orban nu au fost suficiente: Comisia Europeană a recomandat miercuri îngheţarea a peste 7,5 miliarde de euro din fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns la problemele de corupţie identificate în această ţară. Executivul european a ales până le urmă să rămână ferm faţă de liderul naţionalist - şi asta în ciuda "şantajului" de care este acuzat acesta, Budapesta blocând planul de ajutor comun de 18 miliarde de euro pentru Ucraina şi impozitul minim pe beneficiile multinaţionalelor.

Ungaria - care neagă orice legătură între aceste blocări şi chestiunea fondurilor europene - se opune şi unor noi sancţiuni contra Rusiei, cu care menţine legături, şi rămâne singura ţară din NATO, împreună cu Turcia, care nu a ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la această alianţă.

Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană a propus statelor membre, care au termen până pe 19 decembrie să se pronunţe, să suspende 7,5 miliarde de euro din fonduri de coeziune care ar trebui plătite Ungariei în cadrul bugetului UE 2021-2027.

O procedură numită de "condiţionalitate", destinată să protejeze bugetul european de încălcări ale statului de drept, a fost lansată împotriva acestei ţări în aprilie, o premieră pentru UE, tocmai din cauza "neregulilor sistematice în achiziţiile publice", "lipsuri" în materie de proceduri judiciare şi luptă împotriva corupţiei.

Perspectiva de a fi privată de fonduri a determinat Ungaria să decidă 17 măsuri pentru a răspunde îngrijorărilor Bruxellesului, printre care înfiinţarea unei "autorităţi independente" destinate să controleze mai bine utilizarea fondurilor UE, bănuite a-i îmbogăţi pe apropiaţii lui Viktor Orban.

Dar Comisia estimează că reformele nu au fost făcute satisfăcător la data limită de 19 noiembrie. Executivul european fixase în septembrie acest termen pentru a da o şansă Ungariei să scape de îngheţarea a 7,5 miliarde de euro (circa 20% din fondurile europene pe care ea trebuie să le primească pentru 2021-2027).

Mingea în terenul statelor membre

Executivul european a decis de altfel să aprobe planul de relansare post-Covid al Ungariei (5,8 miliarde de euro), dar însoţindu-l de 17 condiţii care reiau cele 17 măsuri de luptă anticorupţie, ca şi reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei.

"Nicio plată de fonduri nu va avea loc atâta cât aceste condiţii esenţiale nu vor fi îndeplinite corect", a declarat vicepreşedintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, într-o conferinţă de presă. Executivul european, care până de curând părea să prefere o abordare conciliantă faţă de Ungaria, subliniind progresele făcute de aceasta, şi-a înăsprit poziţia până la urmă.

Potrivit mai multor surse europene, influenţa eurodeputaţilor, reuniţi în şedinţă plenară săptămâna trecută şi partizani în mare măsură ai severităţii faţă de Orban, a fost decisivă. A fost menţionată chiar eventualitatea unei moţiuni de cenzură contra Comisiei în caz de dezgheţare a fondurilor, în special de către grupul Renew Europe (centrist). Negociatorul ungar, Tibor Navracsics, a denunţat marţi această "uriaşă presiune politică" a Parlamentului European.

Cu un an şi jumătate înaintea alegerilor europene, eurodeputaţii au grijă să facă campanie pentru apărarea statului de drept în confruntarea cu derivele antidemocratice din UE, notează lesoir.be

Rămâne de văzut dacă această linie dură va fi urmată de statele membre, care trebuie să ia decizia cu majoritate calificată (15 ţări din 27, reprezentând cel puţin 65% din populaţia totală a UE).

O reuniune a miniştrilor economiei şi finanţelor este programată pe 6 decembrie. Dacă ţările scandinave şi Benelux sunt în mod tradiţional grijulii cu problemele statului de drept şi lupta anticorupţie, multe ţări din estul şi sudul Europei ar putea fi mai reticente faţă de o îngheţare a fondurilor.

Ungaria, afectată de o inflaţie galopantă şi o monedă (forintul) în cădere liberă, are nevoie acută de aceşti bani şi guvernul ei ar putea face uz de toate recursurile posibile contra acestei măsuri, în special în faţa justiţiei UE. Ar putea de asemenea cere ca problema să fie tranşată la următorul summit al liderilor, programat pe 15-16 decembrie.

Traducere: Gabriela Sîrbu