Ungaria riscă să intre pe o pantă periculoasă dacă guvernul de la Budapesta nu revine asupra deciziilor controversate luate în ultima perioadă, avertizează, într-un interviu acordat EVZ, Balazs Denes, director executiv al Uniunii Ungare pentru Libertăţi Civile.

Profitând de majoritatea de două treimi din parlamentul ungar, executivul condus de Viktor Orban a schimbat radical legislaţia, inclusiv Constituţia ţării, consolidând poziţia partidului de guvernământ FIDESZ. În baza acestor schimbări, Orban şi-a instalat apropiaţi în posturi-cheie din principalele instituţii centrale, fiind acuzat că urmăreşte instaurarea unui control total asupra statului.

Balazs atrage atenţia premierului ungar să nu subestimeze efectele deciziilor sale, subliniind că imaginea ţării sale nu a suferit o lovitură atât de puternică de la căderea regimului comunist.

EVZ: Cum aţi descrie actuala situaţie politică internă din Ungaria? Aveţi senzaţia că ţara se îndreaptă, aşa cum presa occidentală avertizează de ceva vreme, către o dictatură?

Balazs Denes: Situaţia este destul de înşelătoare. Pentru că, pe de o parte, este evident că ceea ce a făcut guvernul Orban în ultimul an şi jumătate reprezintă un atac clar la adresa unor instituţii democratice importante, anumite elemnete cheie ale statului de drept au fost abuzate, dar nu aş merge atât de departe încât să spun că ţara se îndreaptă către o dictatură.

Legimitatea guvernului nu este încă pusă la îndoială, ci doar unele din acţiunile sale: modul în care au adoptat noua Constituţie, limitarea prerogativelor Curţii Constituţionale, fapt ce afectează independenţa sistemului judiciar, legea presei.

Nu aş accepta însă comparaţia dintre Ungaria şi Belarus, de exemplu, aşa cum unele instituţii media occidentale au făcut-o.

Dar dacă guvernul nu revine asupra acestor decizii, aşa cum o cere Comisia Europeană, nu credeţi că există un risc mai sporit ca Ungaria să se scufunde şi mai mult din punct de vedere democratic?
Da, în acest caz, se intră pe un făgaş destul de periculos. Să luăm, de exemplu, noua lege electorală. Este clar că guvernul Orban a venit cu această nouă lege cu singurul scop de a îngreuna, dacă nu chiar să facă imposibilă victoria altora la viitoarele alegeri.

Care sunt însă calculele politice ale lui Viktor Orban din spatele acestor decizii controversate? Vrea el să îşi perpetueze controlul politic şi pentru perioada de după viitoarele alegeri, chiar dacă le va pierde?

Este greu de spus. Însă în cazul unora din deciziile sale nu există altă explicaţie sau interpretare decât cea menţionată în întrebare. În toate posturile cheie au fost instalaţi oameni fideli partidului – procurorul-şef numit pe o perioadă de 12 ani, şeful autorităţii naţionale pentru media, numit pentru nouă ani, şeful biroului naţional de audit, numit pentru 12 ani. Toate aceste poziţii care anterior erau ocupate de persoane bipartizane politic, nu neapărat independente din acest punct de vedere. Orban a venit acum şi cu o abordare cantitativă, şi nu doar calitativă, numindu-şi apropiaţi în poziţii cheie. Indiferent ce se va întâmpla la alegerile din 2014, toate aceste persoane vor rămâne în funcţie. Deci interpretarea privind acaparea şi perpetuarea puterii, investirea în viitorul său politic, nu este departe de realitate.

Dar, pe de altă parte, dacă populaţia este atât de dezamăgită de aceste decizii, atunci poate că opoziţia va câştiga în 2014 la un scor atât de mare încât va putea să modifice din nou Constituţia.

În teorie, este posibil. În practică, lucrurile sunt însă mai complicate. În pofida acestei stări de dezamăgire, nu asistăm la o creştere semnificativă a sprijinului pentru partidele de opoziţie. Motivul este destul de simplu: guvernul supermajoritar al lui Viktor Orban este, de fapt, rezultatul celor opt ani de guvernare socialistă ineficientă şi parţial eşuată. De exemplu, în 2010, două noi partide, Jobbik, de extremă dreapta, şi LMP (Politica Poate fi Diferită), au intrat în parlament. Aceste partide au apărut din neant, peste noapte şi sunt rezultatul dezamăgirii resimţite de unguri în urma guvernării socialiste.

Pe de altă parte, sondajele arată că, dacă ar avea loc mâine alegeri în Ungaria, aproape 60 la sută dintre alegători nu ar opta pentru niciunul din actualele partide. Deci avem de-a face cu un vid uriaş pe scena politică şi nu cred că, dacă Orban eşuează şi el, alegătorii se vor întoarce imediat către Partidul Socialist pentru că ungurii încă îşi amintesc de prestaţia guvernului precedent. Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, FIDESZ, partidul lui Viktor Orban, ar câştiga probabil din nou.

Credeţi că imaginea Ungariei a fost afectată de aceste măsuri controversate luate de guvernul Orban?
Da, cu siguranţă. Trebuie să fii orb să nu vezi asta. E clar că Ungaria nu a avut parte de publicitate atât de negativă de când a devenit membru UE în 2004. Dar nu cred că exagerez dacă spun că imaginea ţării nu a fost atât de serios afectată în ultimii 20 de ani, aşa cum este acum de ceea ce face FIDESZ. Şi am impresia că FIDESZ subestimează atenţia pe care comunitatea internaţională o acordă Ungariei. Fie politicienii partidului de guvernământ nu înţeleg cum funcţionează presa internaţională, fie subestimează pur şi simplu impactul măsurilor controversate şi ecoul lor extern. Să luăm iar un exemplu: directorul unuia din cele mai mari teatre din Budapesta, care a condus instituţia de mulţi ani fără niciun fel de probleme, a fost înlocuit cu un actor cunoscut pentru poziţiile sale antisemite, fără niciun fel de experienţă managerială. O astfel de decizie are consecinţe la nivel internaţional.

FIDESZ a fost atât de ocupat să deschidă noi fronturi zi de zi încât nu şi-au mai dat seama ce efecte vor avea deciziile sale. Iar aceste decizii şi consecinţele lor vor conta când se va face bilanţul.

Presiunea internaţională este în creştere. Vă aşteptaţi ca guvernul Orban să bată în retragere?
Vor fi nevoiţi să bată în retragere, mai ales în privinţa legilor care vizează independenţa Băncii Centrale şi stabilitatea fiscală, criticate de Comisia Europeană, pentru că, în caz contrar, UE şi FMI nu ne vor ajuta.

Mai este şi noua lege a religiilor care reduce drastic numărul bisericilor recunoscute în Ungaria pentru că le obligă să se înscrie din nou. Dar înscrierea este în multe cazuri imposibilă, criteriile fiind atât de drastice încât multe biserici îşi vor putea continua activitatea doar ca ONG-uri. Deci da, în privinţa deciziilor cu efecte la nivel judiciar şi economic, mă aştept ca guvernul Orban să revină asupra lor.

Dar cum mai spus, nu cred că Viktor Orban este un dictator, nu cred că regimul său este unul autocrat, dar prin ceea ce a făcut în ultimele luni pare să demonstreze că nu crede în democraţie. El a crezut că, în vreme de criză economică, atenţia comunităţii internaţionale asupra chestiunilor legate de statul de drept este mai redusă şi că astfel se pot face multe. În condiţiile în care zona euro are problemele pe care le are, s-a crezut că i se pot permite multe unei ţări mici. UE are acum în Ungaria exemplul perfect că integrarea europeană nu ţine doar de economie şi comerţ, ci şi de valori şi principii comune. Ca cetăţean ungar, mă tem sincer de ceea ce UE ne-ar putea face. Ca cetăţean european, sunt mulţumit că, în final, instituţiile UE îşi fac datoria, că îl avertizează pe Orban că trebuie să respecte nişte principii, nişte legi comunitare.

Cum intenţionează societatea civilă pe care o reprezentaţi să răspundă acestor măsuri de acum înainte?
Vom face ceea ce am făcut şi până acum – să colaborăm cu presa, dar şi cu factorii decizionali. Lucrăm şi cu ONG-urile şi instituţiile străine pe care le informăm despre ceea ce se întâmplă în Ungaria. Facem asta pentru că, în cel puţin două cazuri – legea presei şi noua Constituţie – guvernul Orbam a minţit deliberat despre ceea se petrece în Ungaria. Şi a mers atât de departe încât a prezentat Bruxelles-ului o traducere incompletă a legii presei şi a noii Constituţii. Din traducere lipseau pragrafele şi prevederile problematice. Deci noi servim ca un fel de oglindă a Ungariei.

Dincolo de aceste aspecte legate de monitorizare, cred că este important ca acum opinia publică să discute teorii legate de ceea ce urmează, despre cum va putea următoarea putere, care inevitabil va succede guvernului Orban, să schimbe actuala legislaţie problematică.

În ce măsură unele din prevederile noii Constituţii, precum interzicerea avortului sau a căsătoriei între persoane de acelaşi sex, afectează viaţa de zi cu zi a ungurilor?

Guvernul a introdus aceste prevederi în noua lege fundamentală fără o dezbatere publică în prealabil. Cele două exemple menţionate în întrebare sunt concludente. Majoritatea populaţiei ungare susţine dreptul la avort. Cât priveşte al doilea exemplu, nu ştim ce crede publicul. Probabil s-ar pronunţa împotriva unei astfel de căsătorii. Dar ceea ce vreau să subliniez este că este nevoie de dezbateri publice, de consultări sociale. Astfel de dezbateri ne-ar permite să concluzionăm dacă ţara are nevoie de astfel de prevederi sau nu. Eu personal sunt îngrijorat nu numai de viitorul guvernului Orban, dar şi de ceea ce va urma după acesta. Sunt îngrijorat de manipulările zilnice, de abuzuri, de cenzura introdusă în presa de stat, care au devenit o practică uzuală aici. Nu îmi este însă teamă, sunt doar realist.
Citiți și:

  • Uniunea Europeană ameninţă Ungaria, din cauza deficitului excesiv
  • Ungaria mai primește o lovitură: Fitch a declarat-o "gunoi"
  • COMPARAŢIE: Ungurii stau mult mai prost ca noi
  • Ungaria către FMI: Negociem necondiționat împrumutul!