Ministrul ungar de externe, János Martonyi, a asigurat ieri, la Bucureşti, că legea care facilitează acordarea cetăţeniei etnicilor maghiari din ţările vecine Ungariei nu are "absolut niciun fel de legătură cu probleme teritoriale".

Martonyi, care s-a întâlnit cu omologul său român, Teodor Baconschi, a subliniat că nu va fi acordată cetăţenia maghiară "în mod global", ci "individual".

Legea cetăţeniei, votată în parlamentul ungar, dominat de partidul Fidesz, al premierului Viktor Orban, a atras furia Slovaciei şi doar un răspuns precaut din partea guvernului român.

Aproximativ 2.500.000 de etnici maghiari care trăiesc în special în Slovacia, România şi Serbia ar putea beneficia de noua lege, ce acordă cetăţenie celor ce pot demonstra că au origini ungare şi că vorbesc limba maghiară.

Ieri, Baconschi a subliniat că România e interesată să aibă toate argumentele pentru a fi sigură că aplicarea legii "va respecta angajamentele internaţionale şi litera dreptului internaţional".

"Domnul ministru Martonyi m-a asigurat că Budapesta va aplica toate amendamentele astfel încât să nu existe discriminare pe considerente etnice şi orice formă de acordare în masă a cetăţeniei", a spus Baconschi.

Fără legătură cu autonomia

Întrebat dacă legea încurajează grupurile care cer autonomia teritorială, Martonyi a precizat că "problema cetăţeniei, atât în cazul sârbilor, croaţilor, românilor sau altor naţii, se ocupă de oameni şi nu de teritorii".

"Cu problema autonomiei nu ne-am ocupat de această dată", a spus el, subliniind însă că este dreptul comunităţilor să se pronunţe în această chestiune.

"Comunităţile umane au în vedere şi au dreptul să-şi aleagă variantele în care doresc să convieţuiască, ce fel de autonomie sau neautonomie doresc", a spus Martonyi.

O invitaţie la colaborare

Dincolo de discuţiile pe legea cetăţeniei, Martonyi a prezentat României o propunere de colaborare regională, care să ofere o dimensiune sudică Grupului de la Vişegrad. E una dintre direcţiile de politică externă ale noului guvern ungar, care, potrivit lui Martonyi, consideră drept foarte importantă o colaborare trilaterală Polonia-România-Ungaria.

Viziunea maghiară nu a fost primită însă cu mult entuziasm la Bucureşti. "Desigur că formatul de cooperare şi dialog politic regional Vişegrad poate continua, dar numărul de voturi de care dispune România în afacerile europene ne îndreptăţeşte să considerăm şi alte formate complementare la care vom reflecta împreună în perioada următoare", a menţionat Baconschi.