O echipă de cercetători americani a reuşit să descopere zonele exacte din creierul uman unde se manifestă "abilităţile" minţii.

Oamenii de ştiinţă declară că momentul este unul de maximă importanţă pentru înţelegerea tainelor funcţionării creierului uman. În această direcţie, cercetătorii au studiat un grup unic de voluntari. Este vorba despre un grup format din 182 de veterani ai Războiului din Vietnam, care sufereau de traumatisme ale creierului datorate rănilor penetrante la cap căpătate în timpul luptelor. Conform Daily Mail, faptul că toţi subiecţii fuseseră răniţi în mod similar la cap i-a transformat în candidaţii ideali pentru studiu. Zonele-cheie Analizarea traumatismelor pe creier le-a permis cercetătorilor să identifice cu exactitate regiunile cerebrale folosite de veterani în procesul de gândire. "Prin studierea modalităţilor prin care leziunile influenţează gândirea, am putut trasa arhitectura minţii umane, identificând astfel structurile din creier care sunt de importanţă maximă pentru abilităţile intelectuale", a declarat profesorul Aron Barbery din cadrul Universităţii din Illinois. Cercetătorii au scanat creierele voluntarilor, după care le-au dat acestora o serie de teste. Ulterior, au combinat scanările pentru a produce o hartă colectivă, pe care au divizat-o apoi în circa 3.000 de imagini tridimensionale, denumite voxeli în limbaj de specialitate. Echipa a descoperit că zonele-cheie pentru inteligenţa umană sunt localizate în cortexul prefrontal (în spatele osului frunţii) şi în cortexul temporal stâng (în spatele urechii stângi), precum şi în zona care le conectează între ele. Planificare şi autocontrol Cercetătorii au mai descoperit că regiunile din creier responsabile de planificare şi de autocontrol se suprapun în mod semnificativ cu regiunile responsabile de inteligenţa generală a omului. Potrivit Discovery, inteligenţa este influenţată de mai multi factori în afară de moştenirea genetică, printre aceştia numărându- se alimentaţia sau mediul înconjurător. De exemplu, cu cât hrana este mai nutritivă, mai ales în cazul băieţilor, în primele săptămâni de viaţă, cu atât va fi mai dezvoltată zona din creier, responsabilă în special cu învăţarea şi cu memoria. Cercetătorii care au studiat gemeni separaţi la naştere pentru a observa măsurile în care influenţează natura şi mediul au ajuns la concluzia că IQ-ul moştenit poate fi îmbunătăţit de către o educaţie bună. "Natura" se referă la moştenirea genetică, iar factorii de mediu presupun spre exemplu stilul pe care îl au părinţii de a îngriji copilul, felul în care copiii sunt educaţi, experienţele de viaţă. Regiunile din creier responsabile de planificare şi de auto-control se suprapun în mod semnificativ cu regiunile responsabile de inteligenţa generală a omului. 3.000 de imagini tridimensionale a cuprins "harta colectivă" a creierelor voluntarilor Se plăteşte un preţ pentru IQ! Unii cercetători care au încercat să descopere care va fi următorul pas în evoluţia creierului uman susţin că puterea creierului omenesc a atins punctul maxim, conform cotidianului britanic Daily Mail. Astfel, este imposibil, din punct de vedere fizic, să devenim mai deştepţi, potrivit specialiştilor. Ei susţin că, pentru a deveni încă şi mai inteligent, creierul uman ar avea nevoie de cantităţi mari de energie suplimentară şi oxigen, pe care nu le poate obţine. Cercetătorii Universităţii Cambridge au studiat structura creierului uman şi au stabilit de câtă energie au nevoie celulele sale. Simon Laughlin, profesor de neurobiologie, a declarat: "Am demonstrat că encefalul uman are nevoie de energie pentru a funcţiona şi această necesitate este suficientă pentru a ne limita performanţele şi a ne determina aspectul. Posibilităţile de deducţie cer o cantitate mare de energie pentru a fi căutate noi relaţii şi a fi corelate constant informaţii din diferite surse. Aceste cereri de energie înseamnă că există o limită pentru informaţia pe care o putem procesa". Alţi cercetători susţin că reţeaua de fibre a creierului care conectează diferite arii nu poate fi îmbunătăţită. Ei au descoperit că cei mai inteligenţi oameni au cele mai vaste reţele de conexiuni, cu mesaje transmise foarte rapid între diferite porţiuni ale creierului. Ed Bullmore, profesor de psihiatrie la Cambridge, a descoperit că impulsurile circulă mai repede în cazul oamenilor mai inteligenţi şi, respectiv, mai încet, în cazul celor cu un IQ mai scăzut. El a declarat: "Integrarea rapidă a celulelor nervoase este corelată mai ales IQ-ului superior. Se plăteşte un preţ pentru inteligenţă!".