Din cuprinsul articolului
Principele moștenitor Carol renunță la tron, rămânând în 1925, în străinătate pentru a trăi povestea cu amanta lui, deși avea și un copil cu a doua soție, pe viitorul rege Mihai. Se pare că așa numitul „câine de pază” al lui Carol, viitorul Prefect de Poliție, general Gavrilă Marinescu le-ar fi făcut cunoștință. Pentru că acesta se va ocupa la un moment dat de relațiile cu femei ale lui Carol, plasând femei care de fapt erau agentele sale.
Ionel Brătianu speculează momentul! Criticile istoricului Nicolae Iorga
Dorința Principelui Carol de a renunța la tron și prerogative a fost abil speculată de către Ionel Brătianu, liderul PNL și omnipotentul șef al Guvernului de la București.
Marele istoric Nicolae Iorga avea să spună că „dinastia de Hohenzollern se închinase dinastiei de la Florica-Argeș”. Lui Brătianu, i se spunea „Vizirul”.
La 30 decembrie 1925, la Consiliul de Coroană, Regele Ferdinand a spus:
„Dacă un asemenea act din partea lui ar fi fost fără precedent, aş mai păstra poate iluzii şi speranţe [...] Grija ce port acestei Coroane nu-mi îngăduie să mai las posibilitatea de reînnoire a unei asemenea crize, care e deja prea mult că s-a repetat”
Constituanta și decizia de acum un secol: 4 ianuarie 1926!
În data de 4 ianuarie 1926, Adunarea Naţională Constituantă din România a votat legile de modificare a Statutului Casei Regale. Se lua act de cererea lui Carol de a renunța la tron. Astfel, Principele Mihai, fiul lui Carol a fost proclamat moştenitorul tronului. S-a decis să se înființeze o Regenţă care va exercita prerogativele suveranului, dacă moștenitorul Mihai ar trebui să urce pe tron înainte de a fi declarat major.
Principele Nicolae, fratele mai mic al lui Carol și primul în linia succesorală dacă principele Carol nu ar fi avut urmași era o persoană maleabilă. Adică era ușor de controlat de către Brătianu. La fel erau Patriarhul Miron Cristea și Președintele Curții de Casație și Justiție, Gheorghe Buzdugan. Decesul lui Buzdugan, în toamna anului 1929, îl va aduce pe buzoianul Constantin Sărățeanu.
Nume ca Nicolae Iorga sau Constantin Argetoianu au criticat dur inițiativ alui Brătianu care punctase decisiv. Iuliu Maniu era la fel de nemulțumit. Presa de orientare socialistă era la fel de dură. Cel puțin ziarul „Adevărul” era vehement: fusese afectată funcționarea principiului monarhic!
Carol Caraiman luptă să devină Carol al II-lea!
Carol Caraiman, așa cum s-a numit exilatul fost Prinț moștenitor a încercat să se apropie de tatăl său, Regele Ferdinand pe măsură ce sănătatea i se degrada vizibil. Cancerul la colon îl distrugea. Sunt surse care arată că Regina Maria ar fi stăruit pe lângă soțul ei ca să îl ierte pe fiul lor Carol. Omul politic Ionel Brătianu a intervenit dur, amenințând că va face ce nu făcuse tatăl său Ion C.Brătianu la 1866 și 1881, adică va proclama republica.
Moartea regelui Ferdinand în 20 iulie 1927 și a lui Ionel Brătianu la 24 noiembrie 1927 au fost de natură să îi crească șansele lui Carol de a-și recupera ceea ce el considera că i se furase, adică tronul și calitatea de rege.
Liberalii nu mai aveau un lider pe măsura lui Ionel Brătianu. Fostul Principe moștenitor Carol, pe perioada Regenței (1927-1930) va lupta să revină. Va căuta adepți, va întreține corespondență, va planifica reveniri în țară în 1928 și 1930. Prima va eșua, a doua tentativă va reuși.
