Sezonul rece este perioada propice pentru prepararea slăninei. Cu toate că românii consideră că mâncarea de la ţară este sănătoasă, nutriţioniştii atrag atenţia cu privire la riscurile la care se expun cei care consumă slănina incorect. Care este, de fapt, adevărul despre mâncarea tradiţională a românilor?

Un cunoscut nutriționist din Ucraina, Liudmila Goncearova, a vorbit despre cum se consumă, corect, slănina. Produsul trebuie mâncat în forma sa crudă, iar cantitatea consumată nu trebuie să depășească 50 de grame, spune specialista. Atunci când este gătită sau afumată, slănina își pierde proprietăți utile, deoarece grăsimile își schimbă structura biochimică în astfel de procese.

Cum trebuie consumată slănina. Este important să fie crudă!

Nutriționista Goncearova spune că slănina trebuie consumată separat de alte alimente, însă este permis să fie mâncată alături de ierburi, castraveți sau frunze de salată. Important este ca înainte și după consumul de slănină, să nu mâncăm timp de patru ore.

„50 de grame de slănină la o mâncare este cantitatea maximă. Slănina crudă trebuie tăiată felii subțiri și mâncată cu ierburi, castraveți verzi sau frunze de salată, se condimentează cu orice ulei vegetal nerafinat care vi se potrivește și este consumată în acest fel”, a spus nutriționista, recomandând ca slănina să fie condimentată cu sare de Himalaya întrucât prezintă o cantitate mare de minerale, potrivit noi.md.

Mit spulberat: Slănina cu ceapă și pălincă nu este sănătoasă

Un articol care a împânzit internetul și care a primit mii de aprecieri pe rețelele de socializare prezintă o informație care este eronată. Se pare că slănina cu ceapă și pălinca nu este atât de sănătoasă pe cum se credea, potrivit poziției președintelui de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Nicolae Hâncu.

Medicul susţine că slănina este extrem de nesănătoasă, chiar dacă se consumă cu ceapă şi palincă. „Mitul alimentaţiei „de la ţară” nu noi l-am creat, ci media. Eu combat puteric aceste lucru spunând că alimentaţia sau sfaturile ce ne trimit la alimentaţia bunicilor nu sunt deloc demne de urmat. Eu ştiu ce mâncau bunicii şi cum erau preparate alimentele. Se consumau alimente foarte grase, prăjeli gătite în grăsimea de porc, se bea lapte de bivoliţă cu grăsimea de două degete. Gastrotehnia bunicilor era una care pregătea alimente nesănătoase. Nu înţeleg de ce se fac aceste trimiteri tot timpul către o alimentaţie ce deloc, deloc nu era sănătoasă”, a declarat profesorul Nicolae Hâncu.

„Slănina înseamnă grăsime saturată extrem extrem de nesănătoasă pentru organism, chiar dacă e cu ceapă şi ţuică. Nu are nicio legătură cu sănătatea. Ţăranul român ce se ducea şi lucra de dimineaţa de la 5 până apunea soarele, la muncă, trebuia să-şi pună ceva de mâncare? Îşi punea ce avea şi el, o bucată de pâine, slănină care nu se strica şi apă. Să nu credeţi că bea ţuică acolo, pe câmp. Eventual o bea acasă, când sosea.

Cei de la ţară care aveau o condiţie economică bună mâncau nesănătos, iar cei ce nu aveau o condiţie economică bună, pur şi simplu se denutreau. Niciuna dintre variante nu este în regulă. O alimentaţie sănătoasă aşa cum o recomandă nutriţionişti astăzi, aproape nu exista în urmă 50 ani, pentru că despre această perioadă vorbim. Sigur că veţi veni să spuneţi că ţăranul avea activităţi fizice intense, dar atunci nu existau săli de sport, bazine de înot.

Recomandările pe care medicii le fac astăzi şi care sunt urmate nu existau atunci. Mă refer la practicarea sportului, fumatul era la el acasă, la fel şi consumul de alcool. În loc de iaurt se consuma iaurt din lapte de bivoliţă. În casa bunicilor mei laptele de bivoliţă era considerat un simbol al sănătăţii. Azi îl mai consumă cineva? Nu”, a mai explicat doctorul.