Un loc al memoriei vii în inima Capitalei. Biblioteca Sfântului Sinod păstrează mărturiile regilor României și ale credinței. Exclusiv

Un loc al memoriei vii în inima Capitalei. Biblioteca Sfântului Sinod păstrează mărturiile regilor României și ale credinței. ExclusivSursa foto: Arhiva companiei

Cu ocazia rugăciunii de pomenire pentru Regele Mihai și Regina Ana oficiată joi, 4 decembrie, la Mânăstirea Antim, Familia Regală a făcut și o vizită la Biblioteca Sfântului Sinod, aflată în curtea lăcașului. Arhimandritul Policarp Chițulescu, directorul bibliotecii, ne-a explicat semnificația acestei vizite, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate.

„Vizita Majestății Sale, Margareta a României, și a Altețelor Regale care au însoțit-o este un eveniment important, cu semnificații profunde, pentru că Majestatea Sa a primit în dar de la Biblioteca Sfântului Sinod două lucrări”, explică Arhimandritul Policarp Chițulescu.

Una dintre acestea este albumul întronizării primului Patriarh al României, Miron Cristea, moment petrecut în noiembrie 1925. În lucrare apare și fotografia Familiei Regale care a participat la acest eveniment, fiind în special implicată Regina Maria și Regele Ferdinand, care a și înmânat cârja întâiului Patriarh al României.

„De asemenea, Majestatea Sa a mai primit de la noi un album dedicat secolului în care Biserica Română a fost Patriarhie, 1925-2025. Este o lucrare dedicată celor șase patriarhi care au păstorit de atunci și până în prezent și în care sunt descrise viața și activitatea fiecăruia, cu imagini și portrete. Printre aceste fotografii se regăsesc și numeroase imagini cu Familia Regală, inclusiv cu Regele Mihai. Majestatea Sa, Margareta a României, a fost foarte bucuroasă să-l descopere alături de mai mulți patriarhi, inclusiv patriarhul de vrednică pomenire Teoctist Arăpașul, trecut la Domnul în anul 2007”, spune directorul Bibliotecii Sfântului Sinod.

Semnăturile înaintașilor

În vizita făcută de Majestatea Sa Margareta şi Alteţele Lor Regale Principele Radu, Principesa Sofia şi Principesa Maria, le-au fost prezentate mai multe manuscrise, pergamente și tipărituri rare. Printre acestea s-a aflat și „Condica sfântă”, catalogul hirotoniilor de episcopi ținut de Biserica Ortodoxă Română și totodată documentul în care se consemnează cele mai importante evenimente din viața bisericii.

„Cu această ocazie, i-a fost prezentat momentul petrecut la Iași în 1925, și anume sărbătorirea a 1.600 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea și inaugurarea Palatului Culturii, în prezența Regelui Ferdinand, a Reginei Maria și a altor membri ai Casei Regale, care au semnat în această condică. Desigur, Majestatea Sa a fost emoționată să vadă semnăturile înaintașilor ei”, precizează Arhimandritul Policarp Chițulescu.

Condica include, de asemenea, și un document semnat de Regele Mihai I, din 1942, an în care a avut loc Sfințirea Sfântului Mir la Patriarhie, în prezența Patriarhului Nicodim și a altor membri ai elitelor intelectuale și politice din acea vreme.

Biblioteca Sfântului Sinod 2

Arhimandritul Policarp Chițulescu prezentând Familiei Regale frescele care împodobesc Biblioteca Sfântului Sinod. Sursa foto: Arhiva companiei

Nu doar o rememorare

Potrivit directorului Bibliotecii Sfântului Sinod, Familia Regală și biserica au constituit dintotdeauna cele două valențe care „au construit în societatea românească buna înțelegere, au promovat cultura, artele și, desigur, propășirea statului român, pe cât a fost posibil, fiecare prin domeniul ei de activitate. Prin urmare, aceste întâlniri sunt firești, sunt naturale. Și, până la urmă, ele nu sunt doar o rememorare a unor evenimente, ci își propun și să continue, să spunem, aceste acțiuni de dezvoltare și de redescoperire a vieții culturale, spirituale, atât de bogate pe care o are țara noastră.”

Clădirea Sfântului Sinod, devenită astăzi Palatul Bibliotecii Sfântului Sinod, este o construcție istorică cu multe semnificații. În ea s-a hotărât, de exemplu, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie în 1925.

„Această bibliotecă a fost ctitorită de Patriarhul Justinian Marina, care a fost păstorul Bisericii Ortodoxe Române între 1948 și 1977. El este cel care a creat, a înfrumusețat și a dezvoltat această bibliotecă. Patriarhul Justinian a adunat și a recuperat aici colecțiile de carte care aparținuseră școlilor teologice închise de comuniști, un fond foarte valoros și care s-a dezvoltat de-a lungul timpului”, mai spune directorul bibliotecii, care este deschisă publicului doritor nu numai teologilor.

De altfel, Biblioteca Sfântului Sinod este accesibilă și online, iar pe site-ul propriu își promovează evenimentele pe care le organizează cu instituții similare de cultură din străinătate și din țară.

2
1