Din cuprinsul articolului
„Flacăra” - „stinsă” acum 40 de ani! Cenaclul condus de Adrian Păunescu începuse să „ia fața” regimului care-i permisese apariția.
Ce se întâmplă când „creația” iese din tiparul „creatorului”? Evident, „creația” este distrusă. În această cheie trebuie să interpretăm momentul petrecut acum 40 de ani pe Stadionul Municipal Ploiești.
„Flacăra” - Cenaclul fondat în 1973 și gloria sa extraordinară
„Flacăra” lui Păunescu ajunsese la un record! 1600 de spectacole în aer liber dar și în săli, fie vară, fie iarnă! Sistemul se temea ca nu cumva sovieticii să dea tonul unor „replici” de tip „hippie” sau „flower-power” cum fuseseră cele din SUA. KGB reușise să scoată SUA din Vietnam în acest mod. Și atunci, Adrian Păunescu a pornit cenaclul care a creat folk și rock național.
Cu timpul, „Flacăra” aproape că luase fața sistemului și a lui Ceaușescu la debutul anilor 80 ai secolului XX. Tinerii veneau în număr imens. Se consuma mâncare, se consuma cafea, erau țigări, alcool, ca la orice concert. Evident, începuse plata datoriei externe în anii 80. Începuseră penuria de electriciate, apă, hrană, produse. Totul se orienta spre export pentru aport valutar.
Deja „Flacăra” începea să devină un loc de acumulare a energiilor. Ceaușescu se temea. Se temea ca nu cumva „agenturili” să-i „coacă” vreo diversiune. În martie 1985, Mihail Gorbaciov prelua șefia PCUS. URSS intra în glasnosti, perestroika. Au fost inutile, dar măcar s-a încercat ceva acolo. România, în schimb se „staliniza”. Cumva, trebuia un pretext ca „Flacăra” să se stingă! Și el a venit!
„Flacăra” - 15 iunie 1985, Ploiești
„Flacăra” a avut ultimul concert pe Stadionul Municipal Ploiești. Vremea era nefavorabilă, fiind anunțate pentru după-amiază și seară, averse de ploaie, descărcări electrice. Dar, Adrian Păunescu nu a dorit să oprească acest concert. Scena unde evoluau artiștii era pe gazon. Prizele electrice nu aveau împământare.
Scena era așezată în fața tribunei I a stadionului. Vijelia a smuls prelata militară. Curentul s-a întrerupt. Oamenii, speriați de fulgere, tunete au căutat să iasă de pe stadion. Nu se știe de ce ușile de acces la exterior au fost închise. 6 oameni au murit atunci. Au fost 100 de răniți.
Verdictul „sistemului” a fost: „Trageți cortina!”
A fost „pretextul” pentru ca „Flacăra” să se stingă! Artiștii lansați atunci, foarte mulți și valoroși au continuat să cânte în spectacole atâtea câte se mai organizau atunci. Adrian Păunescu a devenit de atunci, indezirabil pentru regim. De multe ori, luase atitudine în favoarea unor personalități persecutate de regim. Va reveni în atenția publicului după Revoluție încercând să înființeze Cenaclul „Totuși, iubirea”.
