Ulpiu Traian Bodea, fost deținut politic și luptător anticomunist și pentru libertate, scriitor și cetățean de onoare al municipiului Beiuș, a trecut la cele veșnice. Destinul său este unul al curajului, al suferinței și al demnității.

Pușcăria care i-a răpit copilaria

Plecarea ultimului „mohican” al luptei anticomuniste din Țara Beiușului, lasă un gol adânc în inimile celor care l-au cunoscut și respectat. El era dovada vie a luptei anticomuniste din Vestul țării.

Reacția de revoltă a liceanului din Beiuș a survenit pe fondul Revoluției din Budapesta, care a izbucnit pe 23 octombrie 1959, când studenții maghiari au ieșit pașnic pe străzi, însă revolta lor a fost înăbușită în sânge de trupele sovietice.

După ce la școală a confruntat un securist care înfiera Revoluția de la Budapesta, peste ani, Traian Bodea a făcut o confesiune dureroasă despre gestul care l-a trimis în temnița care i-a răpit copilăria.

 

După un discurs anticomunist la școală, Traian Bodea s-a refugiat în podul casei şi, ore în şir, a scris cu tuş pe colile a două  blocuri de desen, manifeste  pe care se repetau cuvintele: „Luaţi pilda poporului maghiar”, „Afară cu ruşii”, „Jos comunismul”, „Vrem desfiinţarea cotelor”. "

Seara, după ora zece, cu manifestele strecurate sub haină, cu un tub de lipici în buzunar, am colindat orașul lipindu-le …”. A fost ridicat din clasă, de la ora de franceză, din Liceul Samuil Vulcan Beiuș. La 15 ani a fost condamnat la trei ani și șase luni de pușcărie pentru „agitație publică”

Luptătorul anticomunist și-a întâlnit călăul și nu a simțit fiorul fricii

În temnițele comuniste a încasat bătăi, torturi și umilințe groaznice. 60 de ani mai târziu corpul profesorului de limba română păstrau mărturia țigărilor stinse pe trupul său. După  40 de ani, l-a întâlnit pe unul dintre călăi, cel care îi arsese încheieturile cu ţigara, pe o stradă din Oradea.

Era fostul locotenenet major Eugen Lăcătiş. Nu a simţit fiorul fricii….„A fost însă şi ceva mai puternic, care m-a invadat imediat: constatarea că am nimic comun cu el, că ceea ce ne-a adus cândva unul lângă altul nu ne leagă, ci ne desparte pentru totdeauna, chiar dacă am fi condamnaţi să trăim împreună pe o insulă pustie”, spunea Traian Bodea.

Născut în tragicul veac al încercărilor, la 24 octombrie 1941, în Săliște din Vașcău, județul Bihor, Piu Bodea a crescut în umbra opresiunii comuniste ai anilor de după război. Tatăl său a cunoscut și el infernul temnițelor comuniste, purtând „stigmatul” de deținut politic. Ecoul luptei sale rămâne nemuritor, ca un testament al jertfei și al dreptății. Prin el, ne rămâne datoria de a ne aminti și de a spune, mereu, adevărul despre crimele trecutului.