Avea 88 de ani. Directorul spitalului a anunțat moartea și a spus că cauza a fost o boală de inimă.

Tito a condus mișcarea de rezistență comunistă partizană care a luptat cu ocupanții germani ai Iugoslaviei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El s-a întâlnit cu Jovanka Budisavijevic – născut într-o familie de fermieri în ceea ce este acum Croația – când aceasta lupta în prima brigadă de femei a grupului de gherilă.

După război, Tito, un etnic croat, a preluat puterea

După ce Tito a venit la putere, doamna Broz, etnică sârbă, a fost însărcinată să lucreze cu liderul comunist. Au început o relație și s-au căsătorit la începutul anilor ‚50. În următoarele două decenii, l-a însoțit pe Tito în timpul numeroaselor călătorii internaționale și la întâlniri cu lideri străini și celebrități, inclusiv membri ai familiei regale britanice, președintele american Richard Nixon și vedetele de la Hollywood.”

Un anunț sec, care încearcă să descrie ceea ce a fost o poveste de dragoste care s-a terminat într-una de ură, în care Iosif Broz Tito (1892- 1980), legendarul lider iugoslav a fost protagonistul principal.

Jovanka Budisavijevic (1924-2013) s-a născut într-o familie de țărani, destul de bogați, care avea 5 copii, într- o localitate aflată acum în Croația. Jovanka termină doar școala generală, apoi, în timpul războiului întră în trupele de partizani. Educația și-o va completa deabia după ce-l cunoaște pe Tito, când își ia examenul de maturitate și învață trei limbi.

Dar cum a venit rândul lui Jovanka cea de-a patra soție a mareșalului? Tito a pierdut-o pe Davorjanka Paunović, în timpul războiului. Aceasta s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Au trimis-o în Rusia, dar nu a fost nimic de făcut. A murit la scurt timp după întoarcerea sa în Iugoslavia în 1946. Era a treia sa nevastă și marea sa iubire.

După moartea celei de-a treia soții, încearcă să facă uitată pierderea cât mai repede.

Prima „distragere”, spune unul din contemporanii săi, a fost Zinka Kunc, cântăreață de operă la Metropolitan din New York, de origine sârbă și soția unui general iugoslav. Numai că această relație nu era pe placul apropiaților săi, care decid să o aducă pe Jovanka în serviciile dedicate lui Tito.

Jovanka era frumoasă, ofițer de armată (cu gradul de maior), fiind poate și un pion al serviciilor secrete. Era o femeie timidă, dar era douăzeci și patru de ore pe zi în serviciul lui Tito și așa s-a născut o poveste de dragoste, de care inițial au știut doar cei trei bodyguarzi ai Mareșalului.

Fostul general de armată Marjan Kranjc a povestit că Jovanka a fost repartizată la Mareșal încă din 1945, ca parte a personalului care i-a verificat mâncarea și curățenia generală în scopul prevenirii bolilor.

După moartea marii iubiri a lui Tito, Davorjanka Paunovi, Jovanka a devenit secretarul personal al lui Tito. „În felul acesta a devenit parte a inelului de securitate cel mai înalt din jurul lui Tito și a trebuit să semneze un acord de cooperare secretă cu Serviciul de Securitate al Statului (SDB), care era legea” – spune Kranjc.

Această versiune este confirmată de unul din apropiații lui Tito. Jovanka – este o tânără care în ’46-’47 vine în anturajul lui Tito și face parte din personalul de serviciu. Este o frumusețe tipică sârbă, subțire, dar extrem de senzuală. Rămâne în acea poziție până în 1951.

Puțini erau aceia, explică acesta, care au speculat în privința unei relații între ea și Mareșal. Dar apoi, Tito s-a îmbolnăvit brusc. Și ea, Jovanka, este tot timpul prezentă la capul patului său, dezvăluind natura relațiilor lor.

Câteva luni mai târziu, Mareșalul Tito a trimis- o la Roma în familia ambasadorului iugoslav. Iar ambasadorul încă nu știe nimic. El o acceptă, deoarece protocolul de stat i-a trimis-o. Acolo, Jovanka va cunoaște Roma, istoria și monumentele sale. Făcea parte din programul de educare impus de Tito.

În acea perioadă se pare că a avut loc și nunta, dar nu se știe exact anul, fiind vorba de 1951 sau 1952.

Ca soție oficială a lui Tito, Jovanka a apărut pentru prima dată în public pe 18 septembrie 1952, la recepția organizată în cinstea șefului diplomației britanice, Anthony Eden.

În 1953, Jovanka a fost demobilizată din armată cu gradul de maior și s-a dedicat complet soțului. A fost tovarășa credincioasă a lui Tito până la sfârșitul anilor ’70, când tăcerea în privința ei a devenit totală. Relațiile între cei doi s-au răcit odată cu înaintarea în vârstă a lui Iosip Broz Tito. S-a spus că influența ei a deranjat generalii și politicienii din jurul conducătorului Iugoslaviei, care au făcut tot posibilul să o îndepărteze.

Cei apropiați de Tito, susțineau însă că Jovanka a încercat să profite de căsătorie și că a avut ambiții politice de stat. Cert este că din cauza unor intrigi ale dușmanilor ei, relațiile lui Tito cu ea au devenit subiect de dezbateri politice dure.

Jovanka pretindea că încearcă să-l apere pe Tito de agenți străini (zece din cei 11 secretari ai acestuia au fost catalogați drept “agenți”), dar s-a considerat că voia să-l izoleze.

Potrivit unui raport scris în acel an pentru Președinția Iugoslaviei, cincizeci și nouă de sesiuni ale celor mai înalte forumuri de stat și politice au fost dedicate cazului Jovankăi.

Procedurile au fost inițiate oficial prin decizia lui Tito din 21 ianuarie 1974 prin care a stabilit o comisie de partid pentru a studia cazul. Comisia a fost prezidată de Rato Dugonjić.

Jovanka a fost găsită vinovată, iar Tito s-a îndepărtat total de ea. Nu au divorțat niciodată, dar relațiile au fost inexistente.

În 1977 a fost izolată total, iar după moartea lui Tito, în 1980, a fost ținută într-un soi de arest la domiciliu.

În acei ani, dar și mai târziu, Jovanka a fost acuzată că a fost un agent sovietic, că a avut acces la cel mai înalt nivel de secret de stat, că împreună cu generali “sârbi” a complotat împotriva lui Mareșalului, că a înlocuit și a numit înalți oficiali, că pregăteau succesiunea și dorea să fie Tito după Tito.

…(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)