După victoria recentă a forțelor eurosceptice în alegerile din Austria și Italia, se înmulțesc declarațiile liderilor europeni pentru stoparea procesului de imigrație masivă și în favoarea securizării frontierelor.

Noul ministru de Interne german, Horst Seehofer, a acuzat Uniunea Europeană că are o atitudine arogantă în relațiile cu țările estice în chestiunea repartizării imigranților. Seehofer, fost premier al Bavariei și membru al Uniunii Creștin Sociale, aliatul mai conservator al Uniunii Democrat Creștine a Angelei Merkel, a făcut această observație într-un interviu acordat ediției de duminică a ziarului Die Welt, la doar câteva zile după ce scandalizase Stânga europeană afirmând că „Islamul nu face parte din Germania”.

Seehofer a cerut un control permanent al frontierelor germane, dat fiind că UE este incapabilă să și le apere pe ale sale, și a criticat Comisia Europeană pentru ceea ce a numit tonul „moralizator” față de statele est-europene care refuză să primească refugiați.

O asemenea atitudine este „contraproductivă”, a adăugat Seehofer, explicând: „Fiecare țară are mândria ei!” Ministrul de Interne a somat UE să înceteze a mai lua decizii „peste capul” statelor membre.

„Comisia Europeană este adesea arogantă”, a declarat Seehofer. „Este nevoie să folosim mai multă energie în dialogul privind redistribuirea refugiaților. Dacă negociem cu răbdare, majoritatea țărilor o vor sprijini (redistribuirea – n.r.)”.

Seehofer a adăugat că primirea de refugiați nu trebuie să fie obligatorie și că o țară membră își poate manifesta solidaritatea și pe alte căi, cum ar fi trimiterea de personal mai numeros la frontierele externe ale UE sau contribuind la patrulele comune care pă- zesc aceste frontiere.

Afirmațiile lui Seehofer riscă să provoace un cutremur în coaliția de guvernare din Germania, abia înjghebată după multe eforturi. Săptămâna trecută, Angela Merkel a ră- bufnit la declarația lui Seehofer potrivit căreia „Islamul nu aparține Germaniei”, afirmând tăios că cei 4 milioane de musulmani care trăiesc în Germania aparțin acestei țări.

Forța Vișegrad și frica României

Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, țările Grupului Vișegrad, refuză categoric să primească imigranții repartizați de Bruxelles, în ciuda opoziției lor față de „cotele obligatorii”. Rezultatele alegerilor din Austria (octombrie 2017) și Italia (martie 2018), câștigate de forțele eurosceptice au determinat o întărire a blocului anti-imigrație din UE. Drept urmare, ministrul de Externe ungar, Peter Sijjarto, a pledat pentru o mare alianță a acestor țări împotriva imigrației și pentru securizarea frontierelor naționale. „Aceasta (alianța – n.r.) nu este îndreptată împotriva părții occidentale a Europei, ci împotriva imigrației și în favoarea intereselor noastre, pentru că punem securitatea pe primul loc”, a afirmat Sijjarto într-o declarație din 11 martie. România s-a opus și ea acestor cote, însă, odată acestea votate, s-a supus voinței Bruxelles-ului. Țara noastră va prelua de la Austria președinția Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019. Cu ocazia unei întâlniri la Cluj a miniștrilor de Externe român și ungar, la începutul lui octombrie 2017, Teodor Meleșcanu a afirmat că România este interesată de o colaborare cu Grupul Vișegrad; după o lună, ministrul român a ținut să precizeze că această colaborare nu ascunde o intenție de aderare a țării noastre la blocul celor patru țări central-europene.

Alianță între președinții Uniunii

Cu ocazia unei conferințe de presă comune, premierul bulgar Boiko Borisov și cancelarul austriac Sebastian Kurz au pledat săptămâna trecută pentru o întărire a pazei frontierelor externe ale UE. Bulgaria deține în acest moment președinția prin rotație a Uniunii Europene, iar Austria o va prelua pe 1 iulie și o va exercita până la sfârșitul anului.

Kurz, aflat în vizită în Bulgaria, a declarat că sunt prea mulți imigranți ilegali în Europa Centrală. La rândul său, Borisov a apreciat că persoanele alungate de războaie ar trebui să pătrundă în UE doar prin anumite puncte atent supravegheate, să primească adăpost doar o perioadă limitată apoi să fie retrimise în locurile lor de origine.

Cu câteva zile în urmă, Sebastian Kurz afirmase că intenționează să folosească președinția UE a țării sale pentru a pune capăt redistribuirii refugiaților în interiorul Uniunii și a institui în schimb măsuri pentru prevenirea altor valuri de imigranți. „Țelul nostru este foarte clar: în Europa nu doar că nu ar trebui să existe o dispută privind redistribuirea (refugiaților – n.r.) ci ar trebui să existe în sfârșit o reorientare către securizarea frontierelor externe.”

Kurz a explicat că disputa privind cotele obligatorii de imigranți este inutilă, de vreme ce statele estice refuză să le accepte. El a pledat în schimb pentru ca imigranții salvați pe Marea Mediterană să fie retrimiși înapoi în Africa, în loc să fie aduși în Europa și a pledat pentru oprirea imigrației ilegale.

Cancelarul austriac a adăugat însă că totul va depinde de negocierile cu liderii europeni la summit-ul privind imigrația și securitatea, programat pe 20 septembrie, când Austria va deține președinția UE.

Până și Franța și Suedia...

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat, pe 21 februarie, un program pentru înăsprirea regulilor de imigrație și a politicilor de azil, în paralel cu simplificarea procedurilor de deportare a imigranților ilegali.

Premierul Suediei, Stefan Lofven, a recunoscut la o conferință de presă comună cu Donald Trump, la Casa Albă, pe 6 martie, că țara sa se confruntă cu probleme mari legate de imigrație și că au fost alocate resurse suplimentare pentru stoparea acestui fenomen. Săptămâna trecută, guvernul Lofven a anunțat că închide toate școlile religioase islamice din Suedia.