Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat legală confiscarea extinsă în cazul averilor care nu pot fi justificate. Banii şi bunurile ar putea fi sechestrate şi de la rudele de gradul I.

Eliminarea sintagmei "averea se prezumă a fi licită" din proiectul noii Constituţii era o obligaţie pe care România ar fi trebuit să o îndeplinească încă din 2007, potrivit Deciziei-cadru nr. 212/2006, a Consiliului Uniunii Europene. Adoptarea noii Constituţii sub această formă ar permite – precizează experţi din cadrul Societăţii Academice Române (SAR) – deschiderea dezbaterilor în privinţa confiscării extinse a averii. Aceasta presupune confiscarea averii şi în lipsa probării comiterii unei infracţiuni, dacă se dovedeşte, totuşi, discrepanţa dintre veniturile legal obţinute şi declarate de către o persoană şi averea sa reală. O altă formă a confiscării extinse este cea de la terţi, de regulă rude de gradul I, atunci când se dovedeşte că făptuitorul a transferat, pur şi simplu, banii sau proprietăţile dobândite nelegal pe numele unui apropiat, de regulă soţie, mamă sau copii.

Discuţii vizând confiscarea extinsă se poartă la nivelul Uniunii Europene încă din 1999, în vederea corelării legislaţiei, iar Decizia-cadru nr. 212/2006 a fost un rezultat al acestor negocieri, demarate la solicitarea Regatului Danemarcei şi avizate de Parlamentul European. Mai mult, până şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunţat asupra legalităţii confiscării extinse.

S-a mai încercat şi prin noul Cod Penal

Expertul anticorupţie din cadrul Societăţii Academice Române (SAR), Laura Ştefan, precizează că România este ultima ţară din Europa care nu şi-a armonizat legislaţia referitoare la confiscarea extinsă, deşi termenul limită era anul 2007.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a atras, la rându-i, de mai multe ori, atenţia asupra necorelării legislaţiei naţionale cu Deciziacadru 212/2006 a Consiliului Uniunii Europene. Secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integriate (ANI), Horia Georgescu, vede oportună deschiderea dezbaterii vizavi de caracterul extins al confiscării averii, şi asta nu numai în cazul demnitarilor. Corelarea legislaţiei în domeniul confiscării extinse a averii a fost introdusă în proiectele Codurilor Penal şi de Procedură Penală, însă nici acestea nu au fost adoptate, încă.

Ce presupune confiscarea extinsă

Expertul SAR Laura Ştefan explică faptul că, în primul rând, ar trebui transpus în legislaţia naţională conceptul de confiscare extinsă a averii. Acesta presupune confiscarea averii şi atunci când nu s-a dovedit la obiect că ea a fost obţinută prin comiterea unei infracţiuni, dar când există indicii clare asupra discrepanţei dintre veniturile legal obţinute şi declarate de către o persoană şi banii sau bunurile pe care aceasta le deţine.

"Spre exemplu, să luăm cazul unui cetăţean care conduce o limuzină în portbagajul căreia autorităţile descoperă, să zicem, un milion de euro. Iar cetăţeanul este şomer de zece ani, dar este cunoscut în cadrul comunităţii ca fiind un traficant de droguri sau de carne vie, un proxenet. Confiscarea extinsă presupune ca milionul de euro să poată fi confiscat, atunci când cetăţeanul nu reuşeşte să justifice provenienţa lor, dar nici autorităţile nu pot dovedi clar, la obiect, să zicem că în urma unui flagrant, că întreaga sumă a fost obţinută în urma vânzării unor droguri sau a unor femei. Evident că şi confiscarea extinsă trebuie dispusă tot de către o instanţă", explică Laura Ştefan.

Ce este confiscarea de la terţi

Confiscarea de la terţi este o altă formă a confiscării extinse a averii, mai declară expertul anticorupţie al SAR, Laura Ştefan. Conceptul presupune posibilitatea confiscării averilor rudelor de gradul I ale făptuitorului, atunci când se dovedeşte că sumele respective au fost dobândite nelegal şi transferate pe numele mamei, soţiei sau copiilor, tocmai în încercarea de a fi "ascunse". Laura Ştefan adaugă: “confiscarea de la terţi poate fi aplicată numai în limita sumelor sau bunurilor despre care s-a dovedit că au fost transferate rudelor de către făptuitor şi numai dacă acestea au fost obţinute nelegal sau nu pot fi justificate."

"Se inversează sarcina probei"

Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, arată că adoptarea noii Constituţii ar uşura foarte mult munca anchetatorilor: "S-ar inversa sarcina probei, dar numai într-o anumită măsură şi din perspectiva faptului că mecanismul ar fi mai uşor de gestionat, în sensul în care toate instituţiile cu atribuţii ar putea să identifice şi să propună măsura confiscării averilor nejustificabile, fără existenţa neapărată a unei infracţiuni probate, în legătură directă cu dobândirea acestor averi".

Menţiunea "caracterul licit al dobândirii averii se prezumă" a fost eliminată din proiectul noii Constituţii, prin modificarea aliniatului (8) din articolul 44, referitor la dreptul la proprietatea privată. A fost păstrată, totuşi, for mularea: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată".

"Confiscarea extinsă presupune ca milionul de euro să poată fi confiscat, atunci când cetăţeanul nu reuşeşte să justifice provenienţa lui." LAURA ŞTEFAN, expert anticorupţie SAR "S-ar inversa sarcina probei, dar numai într-o anumită măsură şi din perspectiva faptului că mecanismul ar fi mai uşor de gestionat." HORIA GEORGESCU, secretar general ANI

POZIŢIE

Procurorul general cere legislaţie UE

"Anul trecut, procurorii au sechestrat bunuri în valoare de 300 de milioane de euro, în cazuri de evaziune fiscală şi contrabandă, dar aceasta nu înseamnă eficienţă cu adevărat, decât atunci când modificările legislative naţionale vor implementa decizia- cadru nr. 212 a Consiliului Uniunii Europene, referitoare la confiscarea extinsă şi de asemenea, prin modificările legislative se va răsturna sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate. Aceste reglementări funcţionează deja în majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg le-a considerat ca fiind în concordanţă cu standardele în materia drepturilor omului", precizează, la solicitarea EVZ, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, printr-un comunicat.