Sursă foto: Parlamentul european Uniunea Europeană a denunțat recent violențele îndreptate împotriva protestatarilor pașnici pro-europeni din Georgia, o țară marcată de o criză politică profundă. După trei nopți consecutive de proteste reprimate de forțele de ordine, noul șef al diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că aceste acțiuni sunt „inacceptabile” și contravin voinței poporului georgian.
Proteste și reprimare în stradă
În ultimele nopți, mii de manifestanți pro-europeni au ieșit pe străzile din Tbilisi și alte orașe pentru a contesta decizia guvernului de a amâna aderarea țării la Uniunea Europeană până în 2028. Protestele au fost declanșate de nemulțumirea față de alegerile parlamentare din 26 octombrie, câștigate de partidul de guvernământ, Visul Georgian, dar considerate de opoziție, ca fiind fraudate.
Reacția forțelor de ordine a fost extrem de violentă. Poliția a utilizat tunuri de apă, gaze lacrimogene și alte mijloace pentru a dispersa mulțimea, reținând peste 150 de persoane. În urma ciocnirilor, zeci de polițiști au fost răniți, iar protestatarii au acuzat guvernul de abuzuri și autoritarism.
Reacții interne și internaționale
Serviciul special de investigații din Georgia a anunțat deschiderea unei anchete privind acuzațiile de abuz de putere din partea forțelor de ordine. În același timp, sute de funcționari publici, judecători și instituții educaționale au emis declarații de protest. Aproximativ 160 de diplomați georgieni și-au exprimat dezaprobarea față de decizia executivului, avertizând asupra riscului de „izolare internațională”, scrie Yahoo!News.
Președinta pro-europeană a Georgiei, Salome Zurabișvili, s-a alăturat mișcării de protest, deși autoritatea sa este limitată. Zurabișvili a anunțat crearea unui „consiliu național” format din partide de opoziție și reprezentanți ai societății civile pentru a asigura stabilitatea țării. Ea a declarat că își va menține mandatul până la organizarea unor noi alegeri.
Președintele Georgiei, Salome Zourabichvili/ Sursa foto: facebook
Pe plan extern, lideri ai Uniunii Europene, ai SUA și ai altor state au condamnat violențele din Georgia. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a calificat utilizarea forței împotriva protestatarilor drept „excesivă” și a anunțat suspendarea parteneriatului strategic cu Georgia. Totodată, OSCE a descris acțiunile forțelor de securitate drept „o încălcare gravă” a drepturilor fundamentale.
Implicații asupra relațiilor dintre Georgia și UE
Evenimentele recente pun sub semnul întrebării viitorul relațiilor dintre Georgia și Uniunea Europeană. Kaja Kallas a subliniat că situația actuală va avea „consecințe clare” asupra relațiilor bilaterale, fiind analizate inclusiv sancțiuni împotriva guvernului georgian. Deși executivul de la Tbilisi a acuzat Bruxelles-ul de „șantaj”, oficialii au reafirmat angajamentul de a adera la UE până în 2030.
Alegerile din Georgia: Sursa foto: X
Totuși, incertitudinile persistă, mai ales în contextul acuzațiilor de fraudă electorală masivă. Observatorii internaționali au cerut o anchetă detaliată privind neregulile, iar opoziția continuă să boicoteze activitatea parlamentului.
Criza politică din Georgia reflectă tensiunile dintre aspirațiile pro-europene ale populației și tendințele autoritare ale guvernului. Sprijinul internațional pentru protestatarii pașnici rămâne crucial, dar viitorul democratic al Georgiei depinde de reforme interne și de respectarea drepturilor fundamentale. Uniunea Europeană și alte instituții globale continuă să monitorizeze situația, pledând pentru o soluție pașnică și democratică.
Recomandările noastre
