UE ar putea permite aderarea noilor membri fără drept de vot deplin

uniunea europeana / sursa foto: dreamstime.com

Uniunea Europeană explorează o modificare a regulilor de aderare, care ar permite unor țări precum Ucraina să devină membre ale blocului european fără a beneficia imediat de drepturi de vot deplin, potrivit Politico.

Propunerea, aflată într-un stadiu incipient, ar putea facilita procesul de extindere, care în prezent este blocat de anumite capitale, printre care și Budapesta, din motive legate de competitivitatea piețelor interne și securitatea națională.

Potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial al UE familiarizat cu discuțiile, ideea este ca noile state să obțină drepturi complete după ce Uniunea Europeană va realiza reforme instituționale menite să reducă posibilitatea ca o singură țară să blocheze politici europene.

Propunerea de reformă a aderării

Inițiativa face parte din eforturile guvernelor pro-extindere, precum Austria și Suedia, de a revitaliza procesul de aderare, care de ani de zile întâmpină obstacole.

Blocarea de către Ungaria și alte câteva capitale a fost justificată de temeri privind competiția economică și riscurile de securitate.

„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe temporar la dreptul de veto până la implementarea reformelor instituționale cheie — cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor de politică”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

„Procesul de extindere nu trebuie să fie încetinit de blocarea reformelor de către statele membre individuale ale UE.”

Prin această inițiativă, țările aflate pe drumul aderării, cum ar fi Ucraina, Moldova și Muntenegru, ar putea beneficia de multe dintre avantajele apartenenței la UE, însă fără drept de veto — instrument considerat până acum esențial pentru statele membre în a împiedica politici europene nefavorabile.

Avantajele și scopul propunerii

Diplomații europeni sugerează că admiterea noilor membri fără drept de veto ar permite aderarea într-un mod mai flexibil, fără a fi necesară revizuirea tratatelor fundamentale ale UE, ceea ce ar fi considerat de mai multe guverne imposibil de realizat.

Anterior, liderii UE au insistat că o astfel de revizuire era esențială înainte ca state precum Ucraina să poată deveni membre, subliniind riscul blocajelor în Bruxelles.

Totuși, încercările de a elimina dreptul de veto și pentru membrii actuali s-au lovit de opoziție puternică, nu doar din partea Ungariei, ci și a Franței și Olandei.

„Planul ca noile state membre să adere fără drept de veto va asigura că rămânem capabili să acționăm chiar și într-o UE extinsă”, a explicat Hofreiter.

„Din discuțiile avute cu reprezentanți ai statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și fezabilă.”

Diplomatul german a mai subliniat că solicitarea ca noile state să nu fie admise până la reformarea modului în care funcționează UE ar putea permite blocului „să amâne extinderea pe ușa din spate”.

Frustrarea statelor candidate

Această inițiativă survine într-un context de frustrare crescândă în rândul statelor candidate din Europa de Est și Balcanii de Vest, care au implementat reforme interne semnificative, dar nu s-au apropiat semnificativ de aderare.

În cazul Muntenegrului, negocierile pentru aderare au început în 2012.

„Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, acum mai bine de 10 ani, iar între timp Regatul Unit a părăsit blocul”, a declarat președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, într-un interviu pentru POLITICO.

„De aceea cred că acum este momentul să relansăm procesul și să redăm ideii de UE atractivitate ca un club cu gravitație.”

Taras Kachka, viceprim-ministrul Ucrainei, a exprimat îngrijorări similare și a cerut soluții „creative” pentru a debloca procesul de extindere. Momentan, cererea Ucrainei de aderare este blocată de veto-ul Ungariei.

„Așteptarea nu este o opțiune”, a afirmat Kachka într-un interviu. „Avem nevoie de o soluție aici și acum. Acest lucru este important atât pentru Ucraina, cât și pentru Uniunea Europeană … Cred că, în timp ce Rusia testează securitatea europeană cu drone, același lucru se întâmplă și prin subminarea unității Uniunii Europene.”

Extinderea UE ca prioritate strategică

Extinderea UE a fost plasată în centrul strategiei de securitate europeană, mai ales în contextul agresiunii Rusiei sub conducerea lui Vladimir Putin.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promovat ideea de a aduce Ucraina și Moldova în bloc până în 2030, însă țările membre au rămas reticente în a accelera procesul.

La începutul lunii, încercarea președintelui Consiliului European, António Costa, de a avansa procesul de extindere a fost respinsă de statele membre.

Liderii statelor din Balcanii de Vest — Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia — se vor întâlni miercuri la Londra într-un summit „Procesul de la Berlin”, menit să impulsioneze integrarea în preambulul aderării la UE.

Pachetul de extindere al UE

În perspectiva evaluării Comisiei Europene privind negocierile de aderare cu diferitele state candidate, pachetul de extindere ar putea include propunerea de a avansa negocierile fără a solicita aprobarea formală a tuturor celor 27 de state membre. Aceasta ar evita ca Ungaria să dețină un veto în fiecare etapă.

Totodată, pachetul ar urma să conțină propuneri de reformă internă a UE, menite să pregătească blocul pentru primirea noilor membri.

Rusia și impactul geopolitic al extinderii

Aderarea la UE este adesea considerată un instrument geopolitic cheie împotriva unei Rusii agresive.

„Când ne uităm astăzi la extindere, un lucru este clar: trebuie să fim mai rapizi, mai puțin birocratici și mai eficienți”, a declarat Claudia Plakolm, ministrul pentru Europa din Austria.

„Dacă UE nu își va intensifica eforturile, vom pierde teren în fața actorilor terți care așteaptă să ne înlocuiască.”

Extinderea a fost, de asemenea, un subiect central în alegerile recente din Moldova, câștigate de președintele pro-UE Maia Sandu, și un motiv principal pentru Ucraina încă din protestele Maidan din 2014 împotriva influenței ruse.

„Ucrainenii luptă în fiecare zi de peste trei ani pentru a ține Rusia departe de Europa”, a afirmat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, în comentarii.

„În Moldova, credibilitatea perspectivei europene a fost decisivă … Sunt încrezătoare că statele membre nu vor pune acest lucru în pericol.”

Creșterea sprijinului pentru partide de extremă dreapta în UE

Cu toate acestea, liderii UE, confruntați cu creșterea sprijinului pentru partide de extremă dreapta, nu par grăbiți să extindă blocul la 30 de membri sau mai mult.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a menționat într-o conferință de presă în iulie că nu se așteaptă ca Ucraina să devină membru al UE în cadrul bugetului european pe șapte ani, care se întinde până în 2034.

„Aderarea Ucrainei probabil nu va avea niciun impact imediat asupra perspectivei financiare pe termen mediu a Uniunii Europene”, a spus Merz.