Aleșii UDMR cer, din nou, în Parlamentul de la București, autonomia Ținutului Secuiesc. Un proiect de lege în acest sens a fost depus, la 1 februarie, de deputatul UDMR de Covansa Kulcsár-Terza József-György.

Acum este așteptată reacția parlamentarilor din coaliția PSD-ALDE, în contextul în care maghiarii i-au susținut, prin vot, în ultimii ani, pe aleșii de la putere în momente extrem de importante. De asemenea, până la 26 februarie Guvernul trebuie să emită un punct de vedere, potrivit Digi 24.

„Ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare, locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă”, este prima prevedere din proiectul de lege, care are ca scop „asigurarea egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare”. 

Ce prevede proiectul depus recent în Parlament

Proiectul depus recent în Parlament prevede că teritoriul regiunii autonome Ținutul Secuiesc ar urma să cuprindă actualele județe Covasna și Harghita, precum și „scaunul istoric Mureș, care aparține județului Mureș”, adică 798.426 de locuitori, dintre care 70,88% de etnie maghiară. 

Ținutul Secuiesc ar urma să aibă și un președinte, ales pe o perioadă de patru ani de cetățenii regiunii.

„Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta”, prevede un articol din proiectul de lege.

În plus, consiliul va lua decizii privind protecția socială și asigurările sociale, poate înființa „organe pentru asigurarea ordinii publice” și poate solicita rediscutarea unor legi sau ordonanțe emise de Parlamentul și Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc.

Structura executivă a regiunii ar urma să fie reprezentată de Comisia de Autoadministrare, cu un președinte numit de președintele Ținutului Secuiesc. Aceasta va elabora și executa bugetul autonom al regiunii și va înființa sau desființa instituțiile publice ale regiunii.

Parlamentarii UDMR au mai depus, în trecut, proiecte referitoare la autonomia Ținutului Secuiesc

Reamintim că, în trecut, parlamentarii UDMR au mai depus proiecte de lege referitoare la autonomia Ținutului Secuiesc. Un proiect din 2004, privind Statutul autonomiei personale a comunităţii maghiare din România, a fost respins de Camera Deputaților, și se află și acum în Senat. 

În același an, un alt proiect similar a fost dezbătut și respins, fiind ulterior redepus în iunie 2005 și, din nou respins de Senat, în calitate de cameră decizională, pe 25 septembrie 2012.