Editura Evenimentul si Capital

EXCLUSIV: UDMR a comandat o istorie a Transilvaniei, document pe care îl va publica în anul 2018

Porcsalmi Balint, președintele executiv al UDMR
Autor: | | 14 Comentarii | 2614 Vizualizari

Președintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, a declarat luni, pentru „Evenimentul zilei”, că formațiunea maghiară va organiza în anul 2018, anul Centenarului, o serie de acțiuni sub sloganul „O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România”, printre care dezbateri științifice între istorici despre diferențele de opinie dintre români și maghiari pe tema istoriei ultimilor 100 de ani, dar și o campanie umoristică legată de stereotipurile despre maghiari.

Potrivit lui Porcsalmi Balint, UDMR va realiza o „campanie pozitivă", îndreptată spre viitor și care „nu va fi politică". Președintele executiv al formațiunii maghiare a descris pentru „Evenimentul zilei" principalele acțiuni pe care le pregătește UDMR pentru anul 2018, anul în care România sărbătorește 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia:

1.100 de ani de artă maghiară în Transilvania, un vernisaj care va cuprinde cele mai reprezentative opere artistice și care va fi organizat în marile orașe din România.

2.Un concurs de teatru având ca temă modul în care artiștii contemporani văd comunitatea maghiară din România.

3.Prezentarea istoriei comune româno-maghiară prin elaborarea de către cercetători români și maghiari a unei cronologii istorice. Pentru UDMR, acest lucru este important deoarece cele mai multe dezbateri sunt legate de istoria comună și aici există foarte multe păreri diferite, or UDMR dorește ca în 2018 să existe o discuție deschisă despre aceste diferențe de opinie, potrivit președintelui executiv al formațiunii maghiare.

4.Realizarea de filme documentare despre personalitățile maghiare

5.Prelegi și conferințe științifice. Tema:ce s-a întâmplat în 1918. Participanți: istorici români și maghiari.

6.O campanie publicitară de informare a românilor despre cine sunt maghiarii, ce vor ei, cum au contribuit la dezvoltarea României și care sunt valorile lor. O variantă este realizarea unor materiale umoristice care să demonteze stereotipuri precum „Vin ungurii și ne iau Transilvania" sau „Am cerut o pâine în Secuime, în limba română, și nu mi s-a dat".

În același timp, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri, la o ședință a formațiunii care s-a desfășurat la Târgu-Mureș, că în ultimii 100 de ani, maghiarii din Transilvania au creat valori în toate domeniile şi astfel „vrem să ne menţinem, vrem să rămânem comunitate maghiară, dar pentru asta este nevoie să se ţină cont de Declaraţia de la Alba Iulia" în care s-au promis drepturi pentru minoritățile naționale.

„Președintele s-a referit la faptul că anul 2018, anul Centenarului pentru români, trebuie să fie și Anul Dreptății pentru comunitatea maghiară", a spus Porcsalmi Balint pentru EVZ.

„Nu vom sta ca ariciul”

În data de 7 august, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a acordat un interviu cotidianului clujean de limba maghiară Szabadság, în care a răspuns la întrebarea „Cum se pregătește UDMR pentru Centenarul din 2018?”:

„În cadrul prezidiului executiv al UDMR s-a format un grup de lucru care se ocupă de acest subiect. Avem în plan câteva acțiuni pentru anul următor, ceea ce, după părerea mea, este important. Se știe că raportarea celor două comunități la evenimentele din 1918 nu s-a schimbat nici acum, la 100 de ani. Nici maghiarii, dar cred că nici românii nu gândesc altfel despre 1918 și despre ultimii 100 de ani și nici nu prea cred că acest lucru se va schimba în mod semnificativ în următoarele luni, până în 2018. Sunt foarte multe motive pentru care lucrurile au evoluat astfel, dar nici nu vreau să analizez, este treaba istoricilor, a sociologilor.

Sunt sigur de faptul că, dacă statul român, în ultimii 100 de ani, nu s-ar fi străduit atât de mult și în mod vădit să asimileze minoritățile naționale și să elimine din societate tot ce nu este românesc, atunci poate și generațiile de astăzi s-ar raporta altfel la această problemă. Dar, pentru că, atât între cele două războaie mondiale, cât și pe vremea lui Ceaușescu, această intenție a fost clară, iar după 1989, de asemenea, s-a putut constata adesea o astfel de tendință, chiar dacă aceasta nu a fost declarată. Este oarecum clar că aceste temeri au reapărut: românii se tem că vrem să le luăm Ardealul, iar maghiarii se tem că românii vor să le ia identitatea. Aceste temeri, evident că sunt prezente și vor persista, iar eu nu văd posibilitatea de a schimba foarte mult acest aspect.

Cea mai mare greșeală ar fi ca în 2018 să stăm precum ariciul, ignorând ce se întâmplă, plângându-ne de milă, cuprinși de teamă. Ar fi bine să evităm cumva acest tip de atitudine, pentru că nu se poate construi pe sentimente de teamă și de regrete, mai degrabă trebuie să alegem calea discursului sincer și corect. Este important să spunem clar ce credem și ce așteptăm din partea statului român după 100 de ani, dar, în același timp, trebuie să ne punem și în locul celorlalți, să-i înțelegem cât de cât.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Politica

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI