Ministrul ucrainean al culturii dorește ca vestigiile celei mai mari catastrofe nucleare din istoria omenirii să fie protejate la nivel internațional. Sinistra dar fascinanta zonă de excluziune din jurul centralei de la Cernobîl atrage mii de turiști anual.
Pentru a le proteja de efectele trecerii timpului şi pentru a favoriza sosirea turiștilor, Kievul dorește ca aceste vestigii să fie trecute de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) pe lista patrimoniului mondial.
„Zona Cernobîlului este deja o atracție renumită în întreaga lume”, a declarat Maksim Polivko (38 de ani), ghid profesionist, în timpul unei vizite la fața locului cu jurnaliștii AFP.
„Din păcate, acest loc nu are un statut oficial”, continuă el, în speranța unui impuls pentru „dezvoltarea infrastructurii turistice”.
Teritorii emblematice
Ideea clasării zonei de excluziune de la Cernobîl în patrimoniul UNESCO a fost propusă de noul ministru al culturii, Oleksandr Tkacenko, în funcție timp de șase luni, după o lungă carieră în televiziune.
„Este unul dintre cele mai emblematice teritorii ale Ucrainei” și trebuie „păstrat pentru omenire”, subliniază ministrul ucrainean.
În cazul succesului unui astfel de demers, Cernobîl s-ar alătura astfel mausoleului Taj Mahal din India, sanctuarului Stonehenge din Anglia sau mănăstirii Mont-Saint-Michel din Franța, scrie Ouest-France.
La fel de mare ca Luxemburg, zona de excluziune înconjoară centrala avariată pe o rază de 30 de kilometri, al cărei al patrulea reactor a explodat la 26 aprilie 1986.
După ce a încercat să ascundă incidentul, URSS, din care făcea parte atunci Ucraina, a recunoscut în sfârșit amploarea catastrofei și a evacuat sute de mii de oameni din zonă.
Zeci de mii de „lichidatori” fuseseră, de asemenea, mobilizați, cu mijloace rudimentare de protecție, pentru a construi un sarcofag în jurul reactorului avariat și a încerca să curețe teritoriile contaminate.
Astăzi, recucerirea acestor pământuri de către natură este mai vizibilă: drumurile se îngustează, devorate de buruieni, iar casele dispar sub zone împădurite unde proliferează animalele sălbatice.
Pripiat, orașul groazei, care fascinează
În Pripiat, orașul fantomă aflat la câțiva kilometri de centrală, intrarea în clădiri și apartamente de bloc este strict descurajată din cauza riscului de prăbușire.
Chiar dacă autoritățile estimează că oamenii nu vor putea locui acolo în siguranță timp de 24.000 de ani, zona atrage din ce în ce mai mulți turiști care caută senzații tari.
Anul trecut, succesul mondial al mini-serialului „Cernobîl” produs de HBO a atras o nouă generație de vizitatori amatori de selfie-uri într-un oraș mort, care dă fiori.
Înainte de măsurile de izolare luate din cauza pandemiei Covid-19, Cernobîl a atins un record de 124.000 de turiști în 2019, în creștere față de 72.000 în anul precedent.
A sosit timpul
Situl ar putea primi chiar și până la un milion de turiști pe an, se entuziasmează ministrul Oleksandr Tkacenko.
Ministrul insistă totuși asupra necesității de a-i face pe vizitatori să înțeleagă că aceasta nu este o „simplă aventură pe un teritoriu interzis”.
Cu ajutorul experților, ministerul său dorește să pregătească programe de călătorie menite să „perceapă zona ca un loc de memorie care ar trebui să ne învețe anumite lucruri” într-un moment al unei crize globale de mediu.
Pentru Tkatcenko, moștenirea istorică a Cernobilului nu se reduce doar la o tragedie, deoarece catastrofa a „forțat” autoritățile sovietice să „spună adevărul”, „declanșând democratizarea” care a dus la căderea URSS în 1991.
Ucraina pregătește un dosar pentru a fi trimis la UNESCO până la sfârșitul lunii martie, iar un grup de experți din organizație ar trebui să viziteze situl mai târziu în această vară. Decizia finală este așteptată nu mai devreme de 2023.
„Înainte, toată lumea avea grijă de sarcofag”, noua șapă de oțel montată în 2019 asupra rămășițelor reactorului distrus, pentru a-i asigura siguranța în următorii 100 de ani, a declarat Tkacenko. Acum, spune el, „a sosit timpul” să facem acest lucru.