Konstantin Kosaciov, șeful comisiei de politică externă din Consiliul Federației (camera superioară a parlamentului rus) a spus că „se pare că școlile ungurești, românești și poloneze nu vor fi afectate” și că legea a fost concepută să lovească numai în școlile rusești, potrivit agenției Interfax, citată de Europa liberă.


Scandalul ȘCOLILOR în limba ROMÂNĂ din UCRAINA. Românii cer ajutorul Înaltului comisar OSCE pentru minorități


Înaltul oficial rus spune că noua lege ucraineană a educației va afecta până la urmă numai școlile de limbă rusă. Într-o postare pe Facebook, Kosaciov își motivează supoziția prin declarația făcută vineri la București de ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin, care își asigura gazdele române că nici o școală românească nu se va închide.

În opinia oficialului rus, legea ucraineană, care reduce educația în limbile minorităților, va fi modificată și nu va afecta predarea în limbi ale țărilor din UE, cum sunt România, Polonia sau Ungaria.


SCANDALUL ȘCOLILOR ROMÂNEȘTI din Ucraina. Avocatul Poporului, apel către omologul său de la Kiev


Reamintim că scandalul școlilor românești din Ucraina (Bucovina și Herța) a fost declanșat, la începutul lunii septembrie, de o nouă lege a învățământului adoptată de autoritățile de la Kiev. Imediat, comunitatea românească din Ucraina a adresat o scrisoare deschisă Înaltului comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, Lamberto Zannier, solicitându-i ajutorul în problema îngrădirii dreptului minorităţii române de a studia în limba maternă.

Potrivit textului scrisorii, unele „şcoli cu predare în limba română în localităţile româneşti din ţinut au câte 100-200 de ani şi au desfăşurat dintotdeauna – în toate perioadele – procesul de învăţământ în limba română, chiar şi în vremea regimurilor totalitare, şi nimeni nu a îndrăznit să anuleze limba maternă în şcoli pentru cetăţenii loiali". 


Ce promite UCRAINA în privința controversatei legi a EDUCAȚIEI, care nemulțumește ROMÂNII din această țară


Reprezentanţii ONG-urilor şi ai presei de limba română din Ucraina consideră că art. 7 al noii legi a educaţiei – articol care vizează învăţământul în limbile minorităţilor naţionale – încalcă mai multe prevederi din Constituţia Ucrainei, ceea ce conduce la asimilarea lingvistică a minorităţilor naţionale din Ucraina. 

Ulterior, și Avocatul Poporului din România a cerut clarificări Ombudsman-ului din Ucraina în legătură cu adoptarea noii legi a educaţiei, care afectează învăţământul în limba maternă etnicilor români.


Reacţia oficială a Ucrainei, după ce preşedintele Klaus Iohannis și-a anulat vizita


Pe 20 septembrie, ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, și-a luat angajamentul, într-o întrevedere cu omologul român, Teodor Meleșcanu, că implementarea controversatei legi a Educației, se va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu fie afectate de noile norme.

Tensiunile au escaladat, președintele Klaus Iohannis și-a anulat o vizită programată în Ucraina din cauza acestei legi, iar autoritățile de la Kiev s-au declarat dezamăgite de această decizie. Oficialii ucraineni au declarat că există o problemă la nivelul cunoașterii limbii ucrainene în rândul unei părți a populației, îndeosebi cea din regiunile rusofone din estul și sudul țării, în contextul insurecției separatiste proruse, izbucnită în aprilie 2014.


Ucraina trimite LEGEA EDUCAȚIEI la Consiliul Europei. Autoritățile de la Kiev susțin că NU RESTRÂNG drepturile minorităților


La sfârșitul lunii trecute, Ucraina a anunțat că va trimite controversata lege a educației spre expertizare la Consiliul Europei de la Strasbourg, „pentru desfășurarea unor consultări cu reprezentanții statelor interesate”. Iar Ambasada Ucrainei la București a precizat pentru EvZ că „noua Lege nu numai că nu restrânge drepturile minorităților naționale și este în conformitate cu prevederile articolului 22 din Constituția Ucrainei, deoarece asigură învățarea limbilor minoritare/regionale, ci, dimpotrivă, extinde posibilitățile cetățenilor Ucrainei prin cunoașterea limbii de stat”.