Președintele Volodimir Zelenski este ferm convins că viitorul țării sale este în UE, dar este sub presiunea reformelor Curții Constituționale. Chiar și atunci când rușii îți invadează țara, acest lucru nu oprește timpul cu privire la eliminarea corupției și reformarea sistemul judiciar în conformitate cu criteriile de convergență ale UE.

Întrucât UE urmează să emită rapoarte despre progresul Kievului în martie, și apoi din nou în octombrie, progresele Ucrainei în ceea ce privește statul de drept sunt mai rapide decât se aștepta, dar este un caz de doi pași înainte și unul (foarte îngrijorător) înapoi, scrie Politico.

Pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că „viitorul țării sale este în UE”, este vital să mențină impulsul, când știe că apartenența Kievului se confruntă cu rezistența membrilor tradiționali ai UE, ale căror puteri ar fi diluate de un nou membru atât de mare.

Îngrijorări privitoare la Curtea Constituțională

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în luna mai că Ucraina se află, „în orice caz, la decenii” de aderarea la UE, iar țările vest-europene își exprimă îngrijorarea constantă cu privire la insecuritate, corupție și costul reconstrucției unei națiuni distruse de război.

În acest context, Ucraina se mișcă acum surprinzător de rapid. Numirea unui nou procuror-șef a dat un impuls luptei împotriva corupției, iar multe cazuri importante au ajuns la sentințe. Parlamentul ucrainean a lichidat și Tribunalul Districtual Administrativ Kiev, considerat drept cea mai coruptă instanță din Ucraina.

Îngrijorarea este încă în creștere cu privire la Curtea Constituțională, cu supravegherea sa juridică supremă, care poate anula deciziile guvernamentale. O nouă reformă amenință să permită amestecul politic într-un organism care ar filtra candidații la posturile de judecători. Acest lucru ar putea pune un obstacol major în calea aspirațiilor europene ale Ucrainei. Atât Comisia Europeană, cât și Comisia de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, au tras deja semnalul de alarmă.

Închiderea celei mai corupte instanțe din Ucraina

Lichidarea de către Ucraina a Tribunalului Districtual Administrativ de la Kiev este considerată pe scară largă drept unul dintre cei mai pozitivi pași în lupta împotriva corupției, dar nu a fost unul ușor.

Zelenski a depus proiectul de lege pentru închiderea instanței, ca prioritate, încă din aprilie 2021. Cu toate acestea, parlamentul ucrainean a făcut acest lucru abia pe 13 decembrie, la patru zile după ce Departamentul de Stat al SUA l-a sancționat pe președintele acestei instanțe, Pavlo Vovk, pentru solicitarea de mită în schimbul amestecului în procese judiciare.

Sancțiunea americană împotriva judecătorului-șef al curții a fost ultima picătură, a spus Mihailo Jernakov, președintele consiliului de administrație al Fundației Dejure, o organizație neguvernamentală care se concentrează pe reforma legală.

Dar înlăturarea lui Vovk a fost, de asemenea, rodul presiunii intense din partea grupurilor societății civile ucrainene, care au dezvăluit greșelile instanței, și de organizațiile anticorupție, care au făcut anchetate despre judecătorii principali.

Corupția, înregistrată pe bandă

În 2020, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a lansat așa-numitele casete Vovk - interceptări telefonice atât ale judecătorilor Curții Administrative, cât și ale avocaților de top, în legătură cu un dosar penal împotriva lui Vovk - care au dezvăluit un număr mare de procese false, ilegale. precum și presiunile lui Vovk asupra judecătorilor și funcționarilor.

„Ceea ce a făcut Tribunalul Districtual Administrativ Kiev atât de puternic a fost jurisdicția sa unică, care acoperea nu numai autoritățile locale din Kiev, ci și toate organismele guvernamentale situate în Kiev. Și asta înseamnă toate organismele guvernamentale”, a spus Jernakov.

„Acea jurisdicție largă le-a dat o concentrare enormă de putere. Și de aceea instanța trebuie împărțită, odată cu crearea noii instanțe de contencios administrativ”.

După ce casetele au fost publicate de jurnaliştii de investigaţie locali, publicul a avut o perspectivă asupra obstrucționării masive a justiției și a mitei înfloritoare la cel mai înalt nivel. Totuși, toți judecătorii și oficialii identificați pe casete le neagă autenticitatea până în prezent.

Șeful Tribunalului Districtual Administrativ și avocatul său acuză presiuni externe

Iar Vovk a numit lichidarea instanței „o decizie grăbită” a parlamentului, adoptată sub presiunea „activiștilor și grupurilor de lobby”. În schimb, ambasadorul britanic Melinda Simmons a numit-o „o zi bună pentru reforma judiciară”.

La rândul său, Rostislav Kraveț, un avocat care apără mulți judecători ucraineni, a spus că acuzațiile împotriva lui Vovk au fost toate fabricate și a criticat reforma instanței ca fiind „susținută de forțe străine”.

Activiștii și partenerii internaționali ai Ucrainei au afirmat într-adevăr în mod repetat că experții străini ar trebui să garanteze o concurență transparentă în ceea ce privește numirile în sistemul judiciar ucrainean, foarte influențat de legături politice, dar Kraveț a consideră inoportună presiunea internațională.

„Este gresit. Vă puteți imagina că vin la Londra pentru a-i ajuta să aleagă judecători?” spune Kraveț. „Europa a încercat să vândă ideea că toți judecătorii din Ucraina sunt infractori, care iau mită. Asta i-a forțat pe mulți să-și părăsească posturile sau să se pronunțe în favoarea deciziilor ilegale”.

Un al doilea pas înainte

Al doilea progres major a venit odată cu numirea lui Oleksandr Klimenko în funcția de procuror-șef anticorupție.

În 2021, renumita Curte Administrativă a Districtului Kiev a blocat numirea fostului detectiv de la biroul anticorupție NABU. Klimenko a devenit celebru pentru că a investigat un caz de luare de mită împotriva unui alt oficial de top din administrația lui Zelenski: Oleg Tatarov, șef adjunct al biroului președintelui.

Deși Tatarov a fost acuzat de luare de mită, cazul său a fost transferat din jurisdicția organismelor independente anticorupție către serviciul de securitate al Ucrainei. La scurt timp după aceea, cazul a fost îngropat. Tatarov a promis public că își va dovedi nevinovăția și a spus că dosarul împotriva lui a fost o vendetă personală a lui Artem Sitnik, pe atunci șeful NABU.

Abia în luna iulie a acestui an Klimenko a fost numit noul șef al Biroului Special al Procurorilor Anticorupție, după aproape doi ani de amânare și presiuni uriașe din partea partenerilor internaționali. „Infrastructura independentă anticorupție este o componentă importantă a democrației în Ucraina”, a declarat Andri Yermak, șeful biroului președintelui, într-o declarație cu privire la numirea lui Klimenko.

De când Klimenko a preluat conducerea, mai multe anchete pentru au fost deblocate, foști înalți oficiali ajungând în instanțe, centre de arest preventiv sau plătind amenzi.

Marele pas înapoi

Totuși, în aceeași zi în care Ucraina a lichidat instanța administrativă, a făcut un pas greșit major în reformarea Curții Constituționale. Pe 13 decembrie, parlamentul Ucrainei a votat o lege pentru reformarea Curții Constituționale, dar cei care urmăresc procesul legislativ au subliniat potențialul de interferență politică în modul în care sunt numiți judecătorii în noul sistem.

Noua procedură instituie un grup consultativ format din trei oficiali guvernamentali și trei experți independenți cu același număr de voturi la selecția judecătorilor. Ei ar alege candidații cu majoritate simplă de voturi. Decizia grupului nu este, de asemenea, definitivă, făcând posibil ca acei candidați, care nu au promovat evaluarea, să candideze totuși pentru locurile de la Curtea Constituțională.

Pe 19 decembrie, Comisia de la Veneția a recomandat modificarea noii legi și introducerea unui al șaptelea membru în grupul consultativ pentru a acorda experților independenți un vot decisiv în timpul selecției. De asemenea, a recomandat ca deciziile grupului consultativ să fie obligatorii, făcând imposibil ca cei cu evaluări negative să devină judecători ai Curții Constituționale.

Cu toate acestea, a doua zi, Zelenski, în drumul său din orașul Bakhmut la Washington, a semnat proiectul de lege, ignorând recomandarea Comisiei de la Veneția.

„Votul cu majoritate simplă înseamnă că experții independenți vor avea nevoie de voturile reprezentanților politici desemnați din guvern pentru a selecta un candidat la etapa următoare. Cu acest tip de reguli, grupul consultativ nu va putea promova candidații independenți”, a spus Jernakov de la Fundația Dejure.

Reformiștii ucraineni au nevoie de presiuni din străinătate

Grupurile societății civile ucrainene au cerut partenerilor internaționali să își mențină presiunea asupra reformei Curții Constituționale. Jernakov a susținut că, din cauza invaziei ruse, unii parteneri străini se feresc acum de la a critica public Kievul, pentru a nu da apă la moară Rusiei sau criticilor Ucrainei în UE.

„Datorită popularității binemeritate a lui Zelenski, partenerii internaționali preferă să nu critice Ucraina la fel de dur ca înainte, deoarece nu doresc să-l submineze în vreun fel în timpul războiului activ. Dar trebuie să existe o linie roșie”, a spus Jernakov.

Pe 23 decembrie, Comisia Europeană a intervenit în cele din urmă. Ana Pisonero, purtătorul de cuvânt pentru extindere, a declarat că CE se așteaptă ca autoritățile ucrainene să abordeze pe deplin recomandările Comisiei de la Veneția și că va monitoriza procesul.

Vitali Șabunin, șeful Centrului de Acțiune Anticorupție, un organ de supraveghere din Kiev, a declarat că, dacă nu va fi schimbată, noua procedură de selecție ar oferi biroului președintelui control efectiv asupra Curții Constituționale. Biroul președintelui nu a răspuns unei solicitări de comentarii pe această temă.

„Acesta este un risc fantastic. Curtea Constituțională este singura instituție care limitează în prezent puterea politică în țară. Și tocmai pentru că nu este controlată de guvern, poate controla guvernul”, a spus Jernakov.

Decizia Curții Constituționale paralizează lupta anticorupție

Ca dovadă pentru puterea și importanța Curții Constituționale, aceasta a declanșat o criză, în 2020, când a recunoscut anumite părți ale legii ucrainene ca fiind neconstituționale. Decizia respectivă a anulat accesul public la declarația electronică de avere, precum și pedeapsa penală pentru minciunile în declarațiile electronice.

Acele schimbări au paralizat practic lupta împotriva corupției în Ucraina, a raportat Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției. Decizia instanței a fost criticată de Comisia de la Veneția și condamnată de comunitatea internațională. Peste o mie de oficiali au evitat responsabilitatea pentru fals în declarații, și doar eforturile autorităților și ale publicului au făcut posibilă neutralizarea amenințării la adresa infrastructurii anticorupție.

Societatea civilă și partenerii internaționali, cu ajutorul lui Zelenski, au reușit să curețe Curtea Constituțională, precum și alte autorități judiciare înalte. Iar fostul președinte al instanței a fugit în străinătate. Întrebat de ce Zelenski a semnat acum o lege atât de controversată, Jernakov a spus că, deși guvernul ucrainean a făcut multe pentru a aduce Ucraina mai aproape de UE, încă mai există oameni în biroul președintelui care se opun schimbării.

„Și în timp ce Zelenski este în Bakhmut sau în SUA, ei fac astfel de lucruri. Pentru că vor să păstreze controlul asupra instituțiilor legislative cheie”, a spus Jernakov.

Societatea civilă se pregătește să riposteze, deși acum spațiul criticii este limitat din cauza războiului. Jernakov a spus că riscul este ca Rusia să folosească pe nedrept asemenea critici la adresa Curții Constituționale pentru a prezenta Ucraina drept o țară nedemocratică și coruptă.

„De obicei, propaganda rusă este lipsită de temei și poate fi respinsă printr-o simplă verificare a faptelor. Dar când, în loc de reforme de integrare în UE, autoritățile semnează legile precum cea a Curții Constituționale, ele dau nu doar o armă, ci și un HIMARS propagandei ruse”, a spus Jernakov.