Vazul, gustul si olfactul sunt puternic influentate de stilul nostru de viata. Schimbarile introduse in societatea moderna au efecte negative asupra acestor simturi. Efectuand insa mici schimbari in stilul de viata este posibil sa limitam aceste efecte negative.

Din ce in ce mai multe persoane, mai ales tinerii, poarta ochelari, intrucat sunt afectati de miopie. Exista tari in care mai bine de jumatate din populatie poarta ochelari care sa corecteze acest defect de vedere. Daca ne gandim la bunicii si strabunicii nostri, pe vremea lor nu existau asa de multi „ochelaristi”; pe de o parte din cauza ca multi nu simteau nevoia sa poarte ochelari (chiar daca aveau o miopie lejera), pe de alta datorita faptului ca, se pare, existau cu adevarat mult mai putine persoane afectate de miopie. Cum de s-a ajuns la ora actuala la un procent asa de mare de miopi? Procent in crestere, mai ales printre copii si tineri. Acest subiect, impreuna cu alterarea altor simturi, a fost discutat la reuniunea asociatiei American Association for the Advancement of Science, la Boston.

Daca cititi acest articol pe ecranul unui computer, acest lucru inseamna ca il cititi folosind o sura de lumina artificiala, fixand privirea la o distanta relativ mica fata de ochi. Mare parte din viata noastra la ora actuala se desfasoara sub o lumina artificiala, ceea ce a dus, sustine cercetatoarea Amanda Melin, la faptul ca exista tari in care 90% din populatie sufera de miopie. Se poate face ceva pentru a impiedica aceasta epidemie de miopie?

Se pare ca o plimbare in mijlocul naturii, sau, oricum, petrecerea timpului liber afara din casa, in lumina naturala, poate fi de mare ajutor. Studiile efectuate au demonstrat cum petrecerea in mijlocul naturii a circa 40 de minute pe zi poate reduce procentul de miopi in randul copiilor si a adolescentilor intre 25% si 50%. Chiar si adultii miopi pot beneficia de petrecerea timpului liber in aer curat, privind pomii si minunatiile naturii in locul eranului al computerului sau al televisorului.

Nu doar vazul este afectat de „viata moderna” ci si gustul si ofactul.

In ceea ce priveste gustul, am devenit, majoritatea dintre noi, mari consumatori de dulciuri, mai ales cele care contin zahar. Acest lucru are de-a face cu faptul ca rudele nostre indepartate, maimutele din care ne tragem, consumau fructe care conttin zahar, ce este o sursa de energie importanta. Preferinta maimutelor pentru zahar s-a transmis in lantul evolutiv, si ne-a facut s-o cultivam sub forma consumului de produse care au la baza zaharul rafinat. Maimutele insa consumau zaharul din fructe doar in sezonul in care acestea erau disponibile, in timp ce noi avem la dispozitie dulciuri la orice ora din zi si din noapte. Acest fapt a avut si continua sa aiba consecinte dramatice: de la  alterarea gustului, la obezitatea de care sunt afectate multe tari din lume. In anumite tari obezitatea a ajuns sa fie o problema nationala, sistemul sanitar investind mare parte din fonduri pentru bolile care au la baza probleme legate de obezitate.

Cei care traim in orase, mai ales in marile metropole, avem ulterioare probleme, legate de olfact. Poluarea din orase genereaza alterarea simtului mirosului, si are efecte inclusiv asupra psihicului. A fost demonstrat cum poluarea poate genera stari de depresie si anxietate. Kara Hoover, profesor la Alaska University, a demonstrat cum ca multi mineri pierd simtul olfactului din cauza conditiilor de poluare in care lucreaza.

Ce este deci de facut? Mare parte din probleme ar trebui rezolvate la nivelul intregii societati, precum reducerea nivelului de poluare din aer. La nivel individual insa putem actiona si noi, petrecand mai mult tim in aer liber, in famiie. Mai ales pentru copii este extrem de important ca acestia sa efectueze, pe cat posibil, zilnic activitati in aer liber. Mai putem reduce consumul produselor ce contin zahar rafinat si sa le inlocuim cu fucte de sezon. Simturile noastre merita sa fie ingrijite, la fel precum ne ingrijim de alte aspecte ale fizicului nostru.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro