Sărbătoarea Paştelui este pentru români, alături de Crăciun, cea mai importantă din an, pentru care fiecare familie se pregăteşte cu mult timp înainte prin postul ţinut cu atâta evlavie. Deşi această sărbătoarea reprezintă pentru toţi românii Învierea Domnului Iisus Hristos, ea se sărbătoreşte oarecum diferit în regiunile României, în funcţie de tradiţiile care existau în zonă înainte de apariţia creştinismului şi care s-au păstrat până în zilele noastre

Moldova: sarea este sfinţită pentru belşug

Fiecare credincios are câte un coş pregatit după orânduiala strămoşilor. Coşul este acoperit cu un prosop ţesut cu modele specific zonei, iar în el sunt aşezate pe o farfurie simbolurile bucuriei pentru tot anul precum: seminţe de mac, sare, zahăr, făină, ceapă şi usturoi. Seminţele de mac sunt aruncate în râu pentru a alunga seceta, sarea trebuie păstrată peste an pentru a aduce belşug, zahărul este folosit la vitele bolnave, făina pentru ca rodul grâului să fie bogat, iar ceapa şi usturoiul au rol de protecţie împotriva insectelor. Deasupra acestei farfurii se aşează pască, şuncă, brânză, bani, flori, sfeclă roşie cu hrean şi bineînţeles ouăle roşii. După sfinţirea coşului pascal, ritualul de Paşte se continuă în familie.

Banat: mâncarea este tămâiată înainte de a fi servită

În dimineaţa de Paşte, credincioşii trebuie să se spele pe faţă cu apa în care au fost puse un ou roşu – pentru obraji rumeni, un bănuţ de argint – pentru belşug, şi un fir de iarbă – pentru prosperitate. Masa din prima zi este un bun prilej de reunire a familiei, cu respectarea unui ritual. La micul dejun din prima zi de Paști se practică tradiția tămâierii bucatelor, apoi fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite.

Maramureş: copiii anunţă Învierea Domnului

În prima zi de Paşte, în zona Lăpușului, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii multumesc pentru dar şi urează gospodarilor „Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întăi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.

Muntenia: oamenii duc cocoşi albi la biserică

La slujba de Înviere, credincioşii aduc în coşul pascal, pentru binecuvântare, ouă roşii, cozonaci şi cocoşi albi. Cocoşii sunt crescuţi anume pentru împlinirea acestei tradiţii. Ei vestesc miezul nopţii: datina din străbuni spune că, atunci când cocoşii cântă, Hristos a înviat! Cel mai norocos este gospodarul al cărui cocoş cântă primul. Este un semn că, în anul respectiv, în casa lui va fi belşug.

Oltenia: ouăle sunt încondeiate de bărbaţi

Potrivit tradiţiei, femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, altfel vor dormi tot anul. În această zi, se spune că sufletele celor trecuţi în nefiinţă se întorc la casele lor, iar în fiecare gospodărie este aprins focul pentru cei morţi. În zona Olteniei, bărbaţii sunt cei care încondeiază ouăle. Tot aici, ouăle sunt dăruite la masa de Paşte de către fini, naşilor iar feciorii le oferă fetelor la hora satului. În dimineaţa de Paşte, după ce credincioşii vin de la Biserică cu lumânarea aprinsă nu au voie să intre în casă până nu se culege din grădină iarbă verde şi se pune pe scările casei.

În Bucovina, fetele spală clopotul cu apă pentru a rămâne frumoase

Fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apa neîncepută. Cu această apă se spală pe faţă în zorii zilei de Paşte, ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii din Bucovina trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a-şi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le ofere un ou roşu.

Ardeal: tinerii agaţă brazi împodobiţi la poarta fetelor nemăritate

În Transilvania, în ziua de sâmbătă, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curțile fetelor de măritat și le agață brazii la poartă. La fetele frumoase din sat vin zeci de băieți care pun crenguțe la poartă. Pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, tinerele știu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în prima sau a doua zi de Paște. De asemenea există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara.