Schimbarea orei la sfârșitul lunii octombrie este un obicei care influențează anual milioane de oameni, atât în România, cât și în alte țări din lume. În 2024, trecerea la ora de iarnă a avut loc pe 27 octombrie, moment în care ceasurile au fost date înapoi cu o oră. Astfel, acest obicei nu doar că ne oferă o oră în plus de somn, dar ne și reconectează la un concept cu rădăcini istorice și efecte complexe asupra sănătății și ritmului nostru biologic. Dr. Richard Constantinescu, profesor și istoric al medicinei, descrie această practică drept „un experiment social cu implicații adânci”, subliniind că schimbarea orei afectează atât sănătatea fizică, cât și cea mentală.

Trecerea la ora de iarnă: origini și evoluție

Trecerea la ora de iarnă a apărut ca soluție pentru economisirea energiei, în special în perioada Primului Război Mondial. Deși ideea a fost sugerată inițial de Benjamin Franklin în 1784, aplicarea sa practică a început mult mai târziu, în secolul XX. În 1916, Germania a fost prima țară care a introdus ora de vară, iar ulterior multe alte state, inclusiv România, au adoptat acest sistem, adaptându-se condițiilor economice și industriale ale vremii.

„Introducerea orei de vară și implicit a trecerii la ora de iarnă a fost o soluție găsită în timpul Primului Război Mondial pentru a economisi energie. Ideea a fost propusă inițial de Benjamin Franklin în 1784, însă a prins cu adevărat contur în secolul XX. În Europa, Germania a fost prima țară care a introdus ora de vară în 1916, iar multe alte state au urmat acest exemplu, inclusiv România, ca o măsură de adaptare la noile condiții economice și industriale. Conceptul a fost aplicat în mod intermitent în vremea războiului și în perioada interbelică, iar apoi în mod regulat după anii 1970, ca răspuns la criza energetică globală”, a declarat Dr. Richard Constantinescu, pentru Libertatea.

Efectele schimbării orei asupra corpului uman

Organismul uman funcționează pe baza ritmului circadian, un ceas intern care reglează somnul și starea de veghe. Ritmul nostru biologic este sincronizat cu ciclurile naturale de lumină și întuneric, astfel încât trecerea la ora de iarnă poate avea un impact semnificativ asupra corpului. Această schimbare orară poate fi percepută ca un „mini jet lag”, provocând o disonanță ușoară în creier, care trebuie să se adapteze la noul program.

Deși efectele sunt de cele mai multe ori moderate, în primele zile după schimbarea orei se pot experimenta simptome precum insomnie, oboseală accentuată, iritabilitate și dificultăți de concentrare. Dr. Constantinescu menționează că „privarea sau perturbarea somnului poate influența negativ memoria, atenția și capacitatea de luare a deciziilor”, efectele fiind mai intense pentru persoanele cu sensibilitate ridicată la modificările ritmului biologic.

Impactul asupra sănătății mintale și comportamentului

Din perspectiva sănătății mentale, trecerea la ora de iarnă coincide cu reducerea cantității de lumină naturală pe parcursul zilei, ceea ce poate agrava simptomele tulburării afective sezoniere. Această tulburare, cunoscută și sub numele de depresie sezonieră, se manifestă prin lipsă de energie, scăderea motivației și o stare de tristețe generalizată. Schimbarea orei amplifică acest fenomen, afectând sănătatea mentală și emoțională a multor oameni.

Din punct de vedere comportamental, studii multiple au arătat că după schimbarea orei, în primele zile, poate fi observată o ușoară scădere a productivității și o creștere a riscului de accidente la locul de muncă și în trafic. Acest efect se explică prin adaptarea mai dificilă a corpului la noul program orar, în special în cazul celor care lucrează în domenii unde vigilența este esențială.

Ora de iarnă, controverse și dezbateri la nivel european

De-a lungul timpului, trecerea la ora de iarnă a generat numeroase dezbateri. Inițial apreciată ca o soluție eficientă pentru economisirea energiei, această schimbare orară a fost ulterior pusă sub semnul întrebării din cauza impactului negativ asupra sănătății. În ultimii ani, Uniunea Europeană a luat în considerare posibilitatea eliminării schimbării sezoniere a orei, susținută de experți în sănătate publică și de numeroși cetățeni din statele membre. Dr. Richard Constantinescu concluzionează că:

„Schimbarea orei, fie că vorbim de trecerea la ora de vară sau de iarnă, reprezintă un experiment social cu implicații adânci asupra sănătății fizice și mintale. Deși inițial introdusă din rațiuni economice, această modificare a orei este astăzi privită mai degrabă prin prisma efectelor sale asupra organismului uman și a adaptabilității noastre biologice. Trecerea la ora de iarnă nu este lipsită de controverse, dar cu o înțelegere mai profundă a modului în care ne afectează corpul și mintea, putem să ne pregătim mai bine pentru a face față acestei schimbări anuale”.

În România, deși schimbarea orei a devenit o tradiție anuală, discuțiile despre utilitatea acesteia rămân active. Mulți oameni percep acest proces ca pe o povară, în special cei afectați de tulburări de somn sau de afecțiuni cronice. Astfel, trecerea la ora de iarnă, deși introdusă inițial ca o măsură economică, a ajuns să fie privită prin prisma impactului său asupra sănătății și adaptabilității biologice a corpului uman.