Miniştrii de externe au negociat ieri varianta finală a documentului.
Pauza de reflecţie, cum au numit-o proeuropenii, sau criza instituţională a UE, cum au etichetat-o euroscepticii, se apropie cu paşi mici, dar siguri, de final. După mai mult de doi ani de la decesul Constituţiei Europene, miniştrii de externe din statele membre UE, printre care şi Adrian Cioroianu, au negociat ieri, la Luxemburg, pentru ultima dată asupra formei finale a Tratatului de Reformă a UE, textul menit să înlocuiască documentul respins în 2005, la referendumurile din Franţa şi Olanda.
Documentul, care - cel puţin la nivel teoretic - va face ca blocul comunitar cu 27 de membri să funcţioneze eficient în interior şi să aibă o voce mai puternică în arena internaţională, a fost „pieptănat“ ieri de către şefii diplomaţiilor europene care au încercat să îndepărteze ultimele puncte de divergenţă, înaintea summitului informal de joi şi vineri de la Lisabona.
Liderii Europei sunt aşteptaţi ca, la întâlnirea din capitala Portugaliei, ţara care deţine preşedinţia semestrială a UE, să-şi dea aprobarea finală asupra Tratatului care va institui un preşedinte al UE, un şef al diplomaţiei europene, un mod mai simplu de adoptare a deciziilor - fără regula unanimităţii -, o întărire a puterilor Parlamentului European (PE) şi o implicare mai mare a legislativelor naţionale.
Italia nu vrea reforma PE
Noul tratat are şanse mari de a fi aprobat la finalul săptămânii, susţin reprezentanţii preşedinţiei portugheze. Mai sunt însă obiecţii. Dacă Marea Britanie, care are în mod obişnuit rezerve faţă de tratatele UE, a fost mulţumită de exceptările pe care le-a obţinut în sfera justiţiei, Italia a anunţat ieri că nu este de acord cu reîmpărţirea locurilor pe ţări în PE. Redistribuirea, concepută de eurodeputaţ ii Alain Lamassoure şi Adrian Severin şi votată săptămâna trecută de PE, ţine cont de criteriul demografic, fapt care dezavantajează Italia în raport cu alte state mari. Polonia, ţara care de la venirea la putere a fraţilor Kaczynski şi-a descoperit vocaţia de a obiecta, pare să fi câştigat bătălia de uzură în care s-a angajat pentru a dilua pe cât posibil regula adoptării deciziilor prin forţa dublei majorităţi - a statelor şi a populaţiei. Deşi nu a obţinut includerea în Tratat a Compromisului de la Ioannina - precedent care permite statelor aflate în minoritate să amâne câteva luni o decizie a majorităţii -, Varşovia a reuşit amânarea până în 2017 a aplicării întregului sistem de vot cu dublă majoritate.
INTERVENŢIE
Cazul Moldova, discutat de miniştrii UE
Adrian Cioroianu a folosit reuniunea de la Luxemburg pentru a aduce la cunoştinţa omologilor europeni problema incidentului de la punctul de frontieră Leuşeni, privind interzicerea accesului unor delegaţ ii din România pe teritoriul Republicii Moldova. Cioroianu a făcut apel la preşedinţ ia portugheză şi la Comisia Europeană să transmită un mesaj ferm autorităţilor Republicii Moldova „că un astfel de comportament faţă de cetăţeni ai UE este inadmisibil“. Totodată, Cioroianu l-a convocat la sediul MAE, în cursul zilei de azi, pe ambasadorul moldovean, Lidia Guţu.
Recomandările noastre
