Bolnavii de cancer din România trăiesc un adevărat calvar. De luni de zile farmaciile nu mai comercializează medicamentul vital. Dar chiar și în aceste condiții, o singură tabletă costă 100 de lei, în condițiile în care pacienții au nevoie, zilnic de cel puțin 4 pastile.

„Avem momente când ne întrebăm noi unde o să stăm, noi unde o să mai dormim?” Este întrebarea pe care o ridică soția unui bolnav de cancer din România. 

Calvarul prin care trec pacienții diagnosticați cu cancer

În urmă cu patru ani, pacientul Constantin a fost diagnosticat cu leucemie granulară cronică. Astăzi, Constantin, în vârstă de 58 de ani îngroașă numărul pacienților diagnosticați cu aceeași boală care nu mai au medicamentele pentru cancer.

Doctorul care se ocupă de el îi scrie o dată la trei lună o rețetă care ar trebui să fie decontată în totalitate. Dar, medicamentul Tasigna, este de negăsit în farmaciile din România. Medicamentul poate fi însă cu greu achiziționat contra cost și nu este deloc ieftin. Dintr-un venit de 3.000 de lei procurarea medicamentului vital este aproape imposibilă.

Pentru a vă face o idee, o singură capsulă de Tasigna costă 100 de lei, iar în cazul lui se impune administrarea a patru tablete. Două dimineața și două seara, adică 400 de lei zilnic. Ca mulți alți pacienți, pacientul în cauză se vede nevoit să-și reducă drastic medicamentația. A ajuns să ia o tabletă pe zi sau chiar una la 3-4 zile. În aceste condiții, soția pacientului se gândește terifiată la ziua în care vor fi nevoiți să vândă apartamentul pentru a continua tratamentul.

„Noi unde o să stăm, unde o să mai dormim?

Problemele au început în urmă cu 7-8 luni, moment de la care medicamentul decontat nu se mai găsește în farmaciile din țara noastră. Chiar dacă merge din farmacie în farmacie, este pus pe listă de așteptare, însă niciodată contactat.

„De luni de zile ne confruntăm cu lipsa medicamentelor. Nu ne spune nimeni nimic, ce să facem. Măcar să citesc undeva ce să facem, să ne spună care sunt pașii de urmat”, povestește soția lui Constantin, pentru Hotnews.ro.

Constantin și soția lui deplâng faptul că autoritățile nu fac nimic. Nu asigură pacienților medicamentația necesară, însă eliberează o rețetă odată la 3 luni. „Ne dau o rețetă o dată la 3 luni, iar mai departe este ca și cum ne-ar spune să ne spălăm cu ea pe cap”, adaugă soția pacientului.

Tratamentul constă într-un medicament numit Tasigna, care ar fi trebuit să fie decontat 100% de stat. Disperarea pacientului merge până într-acolo încât ar fi dispus să suporte 50% din costul tratamentului numai să-l găsească constant.

 

O tabletă costă 100 de lei

Prețul întreg reprezintă venitul total al familiei. O cutie cu 28 de comprimate costă la preț între între 2.800 și 3.000 de lei. Dacă până acum Constantin și soția lui nu și l-au permis să-l cumpere, acum iau în calcul să vândă din bunuri pentru a avea o rezervă de bani.

Situația se complică și mai mult pentru pacienții care sunt diagnosticați cu aceeași afecțiune pe care o are Constantin. Casa Națională de Asigurări de Sănătate avertizează farmaciile care au contract încheiat cu CNAS că nu au voie să vândă medicamentul contra cost. Asta în cazul în care pacientul prezintă o rețetă compensată.

Farmaciile trebuie să onoreze rețeta. Elena, soția lui Constantin a aflat cu stupoare că medicamentul ar fi blocat în depozitele distribuitorilor, pentru a merge la export pe un preț mai mare. O practică imorală dar aparent legală.

„Pacienții din România nu se luptă cu boala cancer, ci cu sistemul”

Exact în perioada în care a început calvarul pentru Constantin, Federația Asociațiilor Bolnavi de Cancer, atrăgea atenția asupra fatpului că 8 medicamente vitale pentru bolnavii de cancer au dispărut din farmaciile din România.

 „Vorbim despre un ministru care recunoaște că lipsesc 3 medicamente pentru cancer, nu unul. Dar chiar și dacă lipsea unul singur, domnul ministru ar fi trebuit să își dea demisia”, declară Cezar Irimia.

Cu toate că s-au scurs mai bine de șase luni, Cezar Irimia confirmă în continuare că tratamentul pentru cancer lipsește.

„Sunt aduse așa, în salturi, 3 luni, nu, o lună, da. Lucrurile sunt în continuare nesigure, în continuare lipsesc medicamente, vin sporadic, multe pleacă la exportul paralel, multe se retrag din cauza prețului și uitați așa, pacienții nu de boală suferă, ci de nesiguranța efectuării tratamentelor. Bolnavii de cancer din România nu se luptă cu boala, ci cu sistemul”, a mai precizat Cezar Irimia.

Și în acest vina aparține autorităților. „Spitalele - și mă refer aici la spitale din București - primesc bani pentru o săptămână pentru a cumpăra medicamente. La presiunea făcută de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, m-a sunat CNAS că s-au alocat bani, apoi m-a sunat spitalul că s-au dat bani pentru o săptămână. În acest timp, ministrul arată către manager, îl demite, face ce vrea. Ministrul este împărat acolo, în ministerul lui. Se arată cu degetul către managerii de spitale în condițiile în care Ministerul Sănătății este cel care are obligația de a asigura continuitatea tratamentelor pentru pacienți”, a completat președintele Federațieii Asociațiilor Bolnavi de Cancer

În aceste condiții, tot ce pot face paciențiii este să-și cumpere singuri medicamentele. Cei care nu-și permit rămân în voia sorții.

 

Răspunsul ministerului Sănătății

În baza legii 544/2001 privind accesul la informații publice, jurnaliștii de la HotNews au solicitat Guvernului să comunice lista medicamentelor oncologice care nu se mai găsesc în farmaciile din România. Dar și care sunt măsurile luate pentru a corecta această situație.

„Potrivit Ministerului Sănătății, în ultimele luni au fost identificate discontinuități la medicamentele oncologice cu următoarele denumiri comune internaționale: PACLITAXELUM, ANASTROZOLUM, FLUDARABINUM, ARSENICUM TRIOXIDUM, PAZOPANIB, ETOPOSIDUM, EPIRUBICINUM, PEMETREXEDUM, VINORELBINUM, ABIRATERONUM.

Pentru aceste medicamente au fost raportate notificari de discontinuitate temporară sau permanentă. Motivele prezentate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață sunt variate: de natură comercială (coplata mare, lipsa cerere), de fabricație (capacitatea de producție a fabricii limitată, probleme în activitatea de producție).

Pentru 9 dintre denumirile comerciale ale medicamentelor pe DCI-urile mai sus menționate există pe piață echivalente farmaceutice, pentru care au fost identificate stocuri în Sistemul electronic de raportare a medicamentelor (SER). Pentru alte 2 denumiri comerciale există pe piața din România produse cu aceeasi substanță activă, dar cu alta formă farmaceutică.

De asemenea, deși unele medicamentele sunt puse efectiv pe piață, fiind disponibile la distribuitorii angro, pot exista discontinuități în lanțul de aprovizionare pentru unele medicamente, datorate inclusiv contractelor comerciale încheiate cu distribuitorii”, arată instituția condusă de Alexandru Rafila.

După cum se poate observa Tasigna nu se găseșta pe lista furnizată de Ministerul Sănătății. Deși Constantin a precizat că îl găsește  cu mare greutate și doar contra cost. Acest lucru poate confirma faptul că medicamentul este pe stoc, dar blocat în depozitele distribuitorilor pentru a fi exportat. Cum de altfel i s-a spus și soției pacientului în cauză.