După valul de măsuri împotriva plăților în numerar, birocrația europeană lovește din nou, din cauza urii față de SUA și de președintele acesteia, Donald Trump. De această dată, birocrații UE ar putea să ne lase fără carduri, în încercarea de a se răzbuna pe americani.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a vorbit despre „o reformă radicală a sistemului de plăți din Europa”, prin care .

Europa, dependentă de sistemul de plăți american și chinez

În cadrul emisiunii The Pat Kenny Show, Lagarde a evidențiat dependența Europei de infrastructura digitală de plăți controlată de Statele Unite și China comunistă, menționând că „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate deținute de companii americane sau chineze. Este esențial să ne asigurăm că avem și opțiuni europene.”

Ea a descris această transformare ca fiind „un marș către independență”, argumentând că Europa trebuie să dezvolte un sistem alternativ pentru a-și asigura suveranitatea financiară.

În opinia sa, un sistem de piețe de capital complet integrat ar putea facilita o integrare fiscală mai profundă, având un impact economic potențial de până la 3 trilioane de euro anual.

Uniunea Europeană reexaminează proiectul Uniunii Piețelor de Capital

Aceste declarații vin într-un moment în care Uniunea Europeană reexaminează proiectul Uniunii Piețelor de Capital (CMU), o inițiativă veche de câțiva ani, menită să creeze o piață unică a capitalului între statele membre.

Scopul este de a îmbunătăți circulația investițiilor și economiilor în interiorul blocului comunitar, facilitând accesul companiilor la finanțare și oferind cetățenilor soluții mai eficiente de economisire.

Lagarde a corelat progresul în cadrul CMU cu o integrare economică mai amplă, susținând că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar putea pune bazele unei viitoare uniuni fiscale.

Deși cifra de 3 trilioane de euro provine inițial dintr-o postare virală pe Reddit, estimările oficiale sunt mai prudente.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare mai profundă ar putea genera peste 2,8 trilioane de euro în PIB suplimentar până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde ar proveni din finalizarea Uniunii Economice și Monetare.

Sistemul de plăți, provocări

Printre provocările menționate se numără:

• Comisioanele mai mici din Europa, care îngreunează atingerea rentabilității;
• Investițiile inițiale considerabile necesare pentru a dezvolta o infrastructură capabilă să concureze cu giganții globali;
• Dificultățile de adoptare, care implică schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și convingerea băncilor să sprijine un nou sistem;
• Complexitatea tehnică, în special în ceea ce privește securitatea, prevenirea fraudelor și compatibilitatea transfrontalieră;
• Coordonarea politică și instituțională, deoarece statele membre trebuie să se alinieze în privința implementării și supravegherii sistemului.

Cu toate acestea, mesajul lui Lagarde este clar: Europa trebuie să dezvolte propriile soluții digitale pentru plăți, dacă dorește să-și asigure independența financiară într-o lume dominată de interese economice globale.