Tragedia oilor de pe nava scufundată în portul Midia a prins autoritățile nepregătite

Tragedia oilor de pe nava scufundată în portul Midia a prins autoritățile nepregătite

Operațiunea de salvare a ovinelor a fost întârziată de trei probleme: cine este responsabil de salvarea animalelor de pe mare, ale cui sunt oile și aprobarea pentru tăierea vasului.

Autoritățile au reușit să salveze doar 230 de oi din cele peste 14.000 aflate pe vasul care s-a scufundat parțial duminică în portul Midia, după ce au făcut două noi breşe de acces în corpul navei trans-animaliere Quenn Hind.

O problemă cu care care s-au confruntat salvatorii a fost: ale cui sunt oile și ce se întâmplă cu cele salvate?. „Problema este că inițial nimeni nu a știut care e procedura. Noi am crezut că animalele se vor întoarce la fermierii care le-au exportat, dar ei nu mai sunt proprietarii legali, ci persoanele care le-au importat. Apoi, ni s-a spus că s-ar putea ca nici aceia, pentru că nava a fost abandonată de marinari și atunci oile s-ar putea să ajungă în proprietatea statului român. Deci a fost o încurcătură”, spus pentru „Europa Liberă” Ion Holban, de la Animals International, organizație care a participat la salvarea oilor.

Altă problemă a fost obținerea aprobărilor asigurătorului și proprietarului navei pentru tăierea acesteia.

Ne puteți urmări și pe Google News

Filmul răsturnării

Florin Ieronim Rusu, pilot maritim1, cel care a coordonat , duminică, 24 noiembrie, salvarea celor 22 de membri ai echipajului navei Queen Hind, a prezentat pe Facebook filmul complet al tragediei vasului sub pavilion Palau, care pleca spre Arabia Saudită. El s-a arătat deranjat de “informațiile false” apărute în presă și pe rețelele sociale, precum și de atitudinea unor “oportuniști de la uscat” care, prin declarațiile lor au trunchiat adevărul unei situații dramatice.

  • Florin Ieronim Rusu arată că duminică, la ora 10.20, s-a prezentat la bord pentru plecarea navei Queen Hind de pe cheul de nord din portul Midia.
  • „Comandantul navei mă informeaza ca nava are pescaj Prova 5,90 m, Pupa 6,54 m, iar pentru siguranța navei și a manevrei dorește două remorchere, având în vedere și faptul că este nou pe navă; a preluat nava în ziua plecării ei”.
  • „La plecarea de la cheu remorcherul CANAL SERVICE 11 a luat remorca prova, iar remorcherul BRĂILA a luat remorca pupa. Încercand largarea navei de la cheu cu cele doua remorchere am constatat că nava nu poate ieși de la cheu, ba, mai mult, se înclina la stânga foarte mult, aprox. 10 grade. Am stopat remorcherele, nava a revenit la înclinare zero. Folosind mașina navei „foarte încet înainte” am constatat că nava nu se mișca, refuzând să părăseasca cheul. În acel moment am înțeles că nava este pusă pe uscat, fiind acostată la cheu și îl informez pe Comandant despre aceasta”.
  • "Parcurgand aprox. 500 m până la ieșirea din zona Șantierului Naval, am remarcat că nava guvernează cu greutate, iar stabilitatea navei este precară, aceasta înclinându-se la stânga sau la dreapta foarte mult. În acel moment am înțeles gravitatea situației, am căutat să mențin nava la extremitatea maximă din stânga șenalului navigabil. Trebuia să evit blocarea portului în eventualitatea că nava se va răsturna în mijlocul canalului navigabil. Nava începuse să se încline spre dreapta exagerat de mult. Eram convins că exista riscul de răsturnare a navei, cu siguranță înainte de a ieși din port, drept pentru care am stopat nava și am solicitat asistența tuturor remorcherelor din port”.
  • „Când remorcherele au sosit lângă navă, deși au încercat să împingă nava din tribord, bordul în care era înclinată nava, aceasta continua să se încline, răsturnarea fiind iminentă".
  • „Nava fiind foarte tare înclinată, deși am luat în calcul reîntoarcerea navei la cheu, mașina navei nu a mai răspuns la comenzi, fiind probabil inundată cu apă. La acel moment, Comandantul navei, înțelegând că nava este pierdută, a ordonat ABANDONAREA NAVEI și salvarea echipajului.
  • „Consider că toata acțiunea declanșată și desfașurată de la momentul ABANDON NAVĂ a fost un succes datorat bunei pregatiri a marinarilor români aflați la bordul remorcherelor”.

Posibilă cauză: Supraîncărcarea

Pe 24 noiembrie, primele știri vorbeau că „o navă plină cu oi este în pericol să se scufunde în Portul Midia. Nava Queen Hind încărcată cu 20.000 de oi s-a înclinat atât de periculos în șenalul navigabil al portului Midia încât comandantul a cerut abandonul navei (…) Se pare că nava a fost încărcată mai mult decât era stabilit, animalele fiind îngrămădite mai mult într-o parte a vaporului”.

Însă, Autoritatea Sanitar-Veterninară (ANSVSA) a explicat că ovinele au fost îmbarcate pe navă în condiții care se încadrau în standardele legale. Medicii veterinari ai statului au constatat că ovinele erau sănătoase, iar densitatea lor pe navă era corectă – „spațiul alocat pe cap de animal a fost cu 10% suplimentar față de cel prevăzut de legislația în vigoare”. Practic, pe 5.000 de metri pătrați au fost puse 14.600 de „tineret ovin”, cum sunt denumite animalele în acte. Greutatea medie a unui animal era de 47 de kilograme.

O afacere cu miză mare

În luna august, Agenţia France Presse a publicat un reportaj în care demonstra că, în ciuda avertismentelor de la Bruxelles, România continua să exporte oi în mijlocul verii, multe murind de sete şi căldură pe vapoare.

Reportajul începe în portul Midia, de unde aproape o sută de transporturi cu oi pleacă anual. Iar un responsabil al operatorului portuar susţine în faţa reporterului AFP că animalele ar beneficia de condiţii de cinci stele la bordul navelor. Cu toate acestea, controalele româneşti se opresc la încărcarea oilor, în timp ce un regulament european din 2005 prevede, de asemenea, monitorizarea în timpul călătoriei, nota France Presse.

De cealaltă parte, organizaţiile de protecţie a animalelor spuneau că realitatea este că mii de oi mor în timpul transportului.

Însă miza economică este mare. În februarie, Bucureştiul a încheiat un nou acord pentru vânzarea a 200.000 de oi către ţările din Golf, sperând să vândă până la urmă chiar două milioane de capete pe piaţa arabă.

Regulamentul UE

Crescătorii de oi din ţară păreau surprinşi de preocupările recente legate de transportul animalelor vara. Fără îndoială, am deranjat o ţară interesată de această piaţă, spuneau ei.

Regulamentul UE 1 din 2005 nu permite transportul animalelor vii dacă temperatura depășește 30 de grade pe întreaga rută sau chiar pe porțiuni din rută. Legislația se aplică până la destinație chiar dacă aceasta este în țările terțe.

Ca să se pună la adăpost de sancţiunile de la Bruxelles, asociaţia principală a crescătorilor şi exportatorilor de oi a elaborat o propunere legislativă pentru oprirea transporturilor de animale când temperaturile depăşesc 30 de grade.

Australia, una dintre cele mai mari ţări exportatoare de animale din lume, şi-a înăsprit anul trecut reglementările în domeniu după difuzarea unor imagini copleşitoare, filmate la bordul navelor care transportau animale către ţări arabe din porturi australiene.

3,5 milioane de oi pregătite pentru export în 2019

România a exportat în primele opt luni ale acestui an peste 2,1 milioane de oi, în valoare de 155 milioane de euro. Până la sfârșitul lui 2019 vor fi exportate în jur de 3,5 milioane de exemplare, România clasându-se printre primii exportatori de oi vii din Uniunea Europeană.

Potrivit Institutului Național de Statistică, principalii importatori sunt Iordania, cu 27 %, Libia, Grecia și Iran.

„Nu este dificil să vindem carcasă de oaie, dar ea poate fi comercializată doar refrigerată, iar valabilitatea sa este de 72 de ore. Noi trimitem oile pe vapor câte o lună sau două, iar modul de sacrificare a oilor în țările arabe este diferit de cel din România, ei au un ritual specific”, a explicat Petru Gonțea, președintele Federației Oierilor de Munte din România, pentru Ziarul Financiar.

Anul trecut, România a avut 10,1 milioane de ovine, producând 116.00 de tone de carne de oi și capre în viu, destinate sacrificării pentru consum. Producția de lână a fost de 23,4 tone, iar cea de lapte a trecut de șase milioane de hectolitri.