Tradiţii şi obiceiuri de sărbători reînviate la Iaşi

Tradiţii şi obiceiuri de sărbători reînviate la Iaşi

Mascaţii de la Ruginoasa, urătorii din Hulub, urşii şi arnăuăţii din Neamţ au animat astăzi atmosfera la Târgul de tradiţii şi obiceiuri organizat pe strada Lăpuşneanu din Iaşi. În ciuda gerului tăios, ieşenii au ieşit din case în număr mare pentru a vedea reprezentaţia cetelor din zona Moldovei.

Malanca din Ruginoasa s-a dezlănţuit pe "uliţa" Lăpuşneanu din oraş Flăcăii din Ruginoasa au făcut o scurtă demonstraţie a ceea ce se întâmplă în satul lor în dimineaţa zilei de 31 decembrie, când delenii şi vălenii se luptă pentru supremaţia în sat şi întâietate la peţitul fetelor ajunse la vârsta măritişului. Tinerii şi-au etalat costumele colorate şi grele din cale afară şi au adunat zeci de spectatori prin dansul lor frenetic şi zgomotos.

"Am vrut să arătăm altă faţetă a malancăi din Ruginoasa, flăcăii din sat duc mai departe un obicei din moşi strămoşi care nu trebuie să se piardă", a declarat Marcel Lutic, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari.

"Pe 31 decembrie, de cum se face lumină, flăcăii din deal şi cei din vale se adună pe toloacă, în centrul satului cum ar veni, şi încep confruntarea. În timpul bătăii combatanţii au costume cu protecţie, se lovesc doar pentru spectacol, accidente apar însă când intervin civili, suporteri de-ai lor. După revoluţie ni s-a dus vestea de bătăuşi, de când au început să intervină forţele de ordine, înainte de apariţia lor nu ieşea scandal", spune Cristina Axinia, referent la Casa de Cultură din Răducăneni.

Cum puţini au ocazia să meargă la Ruginoasa în ajun de Revelion pentru a-i vedea în acţiune pe mascaţi, spectatorii s-au arătat încântaţi de spectacolul oferit de aceştia în oraş. "I-am văzut la televizior când se bat, acum am avut ocazia să văd şi o altă faţetă a lor, o reprezentaţie autentică", a spus Neculai Ivan, unul dintre spectatori. "Nu sunt aşa fioroşi, au nişte costume foarte frumoase", e de părere Maria, o fetiţă de 10 ani.

Secvenţe de teatru popular în stradă

"Banda lui Coroi" din satul botoşănean Hulub i-a urat şi ea pe ieşeni iar membrii ei au povestit despre haiducul Coroi, varianta românească a lui Robin Hood.

"Coroi este un haiduc vestit în zona noastră, lua de la bogaţi şi dădea la săraci. După ce a murit el flăcăii au reînfiinţat banda de haiduci şi au început să colinde prin sat. Într-un an au ajuns şi la o ibovnică de-a lui Coroi care le-a povestit câte în lună şi în stele despre el", povesteşte botoşăneanul Maricel Apalaghiei.

Pe scena de pe strada Lăpuşneanu a urcat şi o trupă de teatru popular din Neamţ. Banda "Încheierea păcii" a pus în scenă dialogul dintre români şi austro-ungari. "Banda, sau banta cum se spune la noi, a colindat ultima dată prin satul Nemţişor în urmă cu peste şapte ani. Obiceiul acesta dăinuie acum printr-o piesă de teatru pusă în scenă de tineri care sunt solicitaţi să ţină reprezentaţii. Ei joacă rolul mareşalului, al împăratului, al generalului, al căpitanului rănit, al arnăuţilor ş.a. iar costumele pe care le îmbracă sunt foarte vechi, unele sunt împrumutate de la muzeu", spune Mihai Vartic, reprezentant al satului Nemţişor în consiliul local Vânători - Neamţ.

"Ne-am dorit să le oferim orăşenilor ocazia de a vedea la ei acasă cetele de urători din zona Moldovei care ne duc mai departe tradiţiile şi ocazia de a cumpăra de la târg instrumente din recuzita sărbătorilor de iarnă pe care mulţi dintre ei au uitat să le folosească şi pe care doar câţiva meşteri populari le mai confecţionează", a declarat Marcel Lutic, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova.

Ne puteți urmări și pe Google News