Specialiştii care supraveghează evoluţia consumului de droguri din Bucureşti au remarcat o tendinţă atipică pentru comunităţile de tineri consumatori de droguri injectabile.

"Apariţia grupurilor este un fenomen firesc, odată ce comportamentul toxicomanului de azi e mult schimbat faţă de anii ’90. Chiar dacă începând cu anul 2005, prin lege, consumul de droguri nu mai este pedepsit de judecători, tânărul toxicoman este discriminat în continuare", declară Radu Pop, ofiţer în cadrul Agenţiei Naţionale Anti-Drog (ANA) .

Cel mult cinci consumatori intră într-un grup

Starea conflictuală între tânărul toxicoman şi stat a generat la Bucureşti o reţea nevăzută de astfel de grupuri "democratice", unde sexul, rasa şi starea materială nu sunt esenţiale.

"Se vorbeşte de ostilitate în acest domeniu, fiindcă românii sunt ostili faţă de cei diferiţi de ei, deci şi faţă de cei dependenţi de droguri", explică medicul Maria Georgescu, preşedintele Asociaţiei Române Anti SIDA (ARAS).

Pentru heroinomanii din Capitală, timpul de "negociere" cu statul, vecinii şi comunitatea pare că nu a mai avut răbdare. "Să zicem aşa, «grupul» e ca o cameră mobilată: intri acolo şi ai o masă, două fotolii şi tot confortul, apoi stai, vorbeşti, râzi, te simţi bine. În «grupul» nostru nu intră nimeni. Nu mai este ca înainte, când eram toţi pe stradă şi vorbea toată lumea cu toată lumea. Dacă vin ăia cu injecţii (de la ONG-uri, n.r), merge unul pentru toţi sau nu merge deloc", povesteşte Ciprian V., un tânăr de 21 ani, din Bucureşti, consumator de droguri injectabile.

Ciprian zice că nu a văzut decât foarte rar "grupuri de injectare" mai mari de patru-cinci persoane.

Ce se întâmplă în interior: traficanţii sunt cei mai expuşi

"Grupul are furnizorii lui «calificaţi», este stabil şi are personalitate: dacă aflăm, de exemplu, că se droghează o paraşută-cântăreaţă ce apare prin revistele de scandal – nu înseamnă că trecem la imitaţia şi la adoraţia ei. Fiecare cu praful şi cu viaţa lui", mai spune Ciprian.

Apariţia "grupului de injectare" este încurajată şi de perpetuarea neîncrederii, moştenită din anii ’90, pe care narcomanul o acordă instituţiilor statului: "Poliţia şi Justiţia din România vizează inclusiv consumatorii şi deţinătorii de droguri, aşa că nu te poţi simţi în siguranţă. În mod firesc, cei mai afectaţi de braţul legii ar trebui să fie traficanţii", e de părere Lucian- Andrei C., în vârstă de 17 ani, elev în Bucureşti, consumator de droguri uşoare cu o "vechime" de un an.

Oficiali DIICOT: "Sunt 7.000 de grupuri în Capitală"

Într-un anume context, funcţionarea acestor "grupuri de injectare" ar confirma o "maturizare" a pieţelor invizibile de stupefiante din Bucureşti. "Heroina rămâne cel mai consumat stupefiant în Bucureşti, iar asta se vede, dacă vreţi, şi în numărul mare al acestor grupuri", a precizat, pentru EVZ, un ofiţer de poliţie al DIICOT.

"Nu comentez despre «grupul de injectare», oricum este puţin cunoscut ca terminologie. Cred că o cercetare a sa este mai degrabă de competenţa doctorilor decât a ofiţerilor implicaţi în prevenirea sau combaterea consumului de droguri", mai adaugă angajatul DIICOT, care a confirmat că sunt cam 6.000-7.000 de astfel de "celule sociale" în Capitală.

Chestorul Sorin Oprea, directorul ANA, spune că agenţia nu lucrează deocamdată cu noţiunea de "grup de injectare": "Evident, grupul acesta poate fi caracterizat ca o celulă socială ce îi reuneşte pe acei oameni, pe criterii de preocupări şi de sistem de valori".

SCHIMB PE SCHIMB

Favoruri sexuale pentru un dram de heroină

Reprezentanţii ONG-urilor care apără drepturile toxicomanilor susţin că funcţionarea grupurilor de injectare are şi efecte negative, "celula" lucrând, practic, pentru prelungirea fenomenului consumului de droguri.

"Cei bogaţi cer servicii. Ei îşi vor lua drogurile tot din cartierele sărace din Bucureşti- Rahova, Ferentari sau Titan, dar ultima modă este să îi trimită după bilele de heroină sau după seringi pe cei fără bani. Fiindcă se expun, "curierii" vor fi recompensaţi ulterior. Există şi cazuri când se acordă favoruri sexuale în interiorul grupului pentru obţinerea stupefiantelor. Se ajunge la o formă ciudată de club, unde săraci şi bogaţi îşi acordă reciproc ajutor în procurarea mărfii şi unde riscurile se înmulţesc. Lucrul acesta a conservat numărul de consumatori şi poate să-l mărească", a afirmat Răzvan Gaiu, lucrător social în Bucureşti.

Monica Dan, coordonator ARAS, crede că apariţia grupurilor "este o practică, desigur, fiindcă uneori se simt ameninţaţi. Oricum, o schimbare există faţă de anii trecuţi: la întâlnirile cu noi, acei oameni sunt mai relaxaţi".

În Bucureşti trăiesc mai mult de 12.000 de consumatori de heroină injectabilă, dintr-un total estimat de 30.000 la nivelul Capitalei.
Citiţi şi:

  • "Sfinţii" din Ferentari au dat heroina pe etnobotanice
  • "Consumatorul de droguri e la fel de vinovat de dependenţă cum e diabeticul de boala lui"
  • Influenţa etnobotanicelor. A încercat să îşi omoare părinţii
  • Droguri în farmacii: tinerii înlocuiesc etnobotanicele şi heroina cu siropuri de tuse
  • Poveşti din casa dependenţilor de etnobotanice: au scăpat de heroină, îi omoară drogurile legale
  • Program de prevenire a consumului de droguri