Evenimentul Zilei > International > Top Secret America: Leviatanul de la Washington a “scăpat de sub control”. Cum s-a ajuns la SC Securitate Naţională SA
Top Secret America: Leviatanul de la Washington a “scăpat de sub control”. Cum s-a ajuns la SC Securitate Naţională SA

Top Secret America: Leviatanul de la Washington a “scăpat de sub control”. Cum s-a ajuns la SC Securitate Naţională SA

La nouă ani distanţă de la atentatele care au curmat aproape trei mii de vieţi la New York, cotidianul The Washington Post a descoperit o lume înfricoşătoare, apărută ca reacţie la ameninţarea teroristă şi ajunsă, în prezent, la proporţiile unui fenomen monstruos.

După atacurile teroriste din septembrie 2001 care au subliniat slăbiciunile comunităţii de informaţii americane, SUA şi-au extins masiv structura serviciilor secrete, transformând o ţară-model pentru libertatea de expresie şi circulaţie într-un buncăr al democraţiei.

Ar putea fi o geografie alternativă a Statelor Unite ale Americii. O realitate super-secretă, ţinută departe de ochii publicului, desfăşurată doar pe hărţile ascunse grijuliu în sediile guvernamentale de la Washington.

1271 de organizaţii şi alte 1931 de companii private sunt implicate, în prezent, în programe conexe necesităţilor informaţionale şi de securitate naţională ale SUA. 10.000 de locaţii pe teritoriul american găzduiesc astfel de instituţii. Activitatea lor, resursele lor, eficienţa lor – sunt doar variabile într-un proces aproape imposibil de controlat.

Nici măcar la centru nimeni nu mai ştie cu exactitate cine anume lucrează pentru protejarea secretelor de stat ale Casei Albe. În Washington, după septembrie 2001, s-a autorizat construirea a 33 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea organisme asociate serviciilor secrete. Peste 850.000 de americani deţin certificate de securitate, în baza cărora li se permite accesul la informaţii clasificate.

850.000 de americani care sunt scanaţi dimineaţă de dimineaţă atunci când ajung la birou, trecând, dincolo de dispozitive electromagnetice, în încăperi complet securizate. Cine sunt oamenii aceştia, pentru cine anume lucrează şi care sunt costurile publice ale prezenţei lor în aparatul de securitate american – un serial documentat aproape 24 de luni de reporterii Washington Post încearcă să răspundă, în trei episoade, acestor întrebări.

“Mai mult e mai bine”

Concluzia, prezentată în avans de jurnaliştii americani, este că programele de securitate ale SUA au atins asemenea dimensiuni încât eficienţa lor nu mai poate fi cuantificată. Oferind exemplele masacrului de la Fort Hood din noiembrie 2009 şi ale atentatului ratat pe ruta aeriană Amsterdam-Detroit, Washington Post subliniază incapacitatea sistemului de a procesa corect cantitatea enormă de informaţii pe care o are la dispoziţie.

Deşi, după septembrie 2001, filosofia de lucru a serviciilor secrete americane s-a pliat pe argumentul “mai mult e mai bine”, rateurile recente, plus cifrele documentate de cotidianul din Washington, indică faptul că lucrurile s-au dezvoltat până în punctul în care trierea eficientă a avertizărilor legate de securitatea naţională a ajuns imposibilă.

De cealaltă parte, oficialii americani se apară în fata demonstraţiei jurnalistice, argumentând că “nu am mai avut un antentat major după 11 septembrie”.

CIFRELE

O realitate paralelă

• Aproape un sfert dintre cei 850.000 de americani cu acces la informaţii clasificate lucrează, de fapt, pentru firme private, implicate în ultimii ani în “afacerile” adiacente nevoilor de securitate naţională ale SUA.

• 51 de organizaţii federale lucrează în 15 oraşe americane pentru a deconspira traseele financiare ale reţelelor teroriste.

• 50.000 de rapoarte secrete ies anual din laboratoarele de analiză ale serviciilor de informaţii americane, un volum atât de mare încât multe sfârşesc, pur şi simplu, ca maculatură.

• În Departamentul Apărării de la Washington, acolo unde 70% dintre programele de securitate îşi trimit rapoartele finale, doar câteva persoane, cunoscute ca “super user-i”, cunosc magnitudinea activităţilor desfăşurate.

• 75 de miliarde de dolari a fost, în 2009, bugetul comunităţii de informaţii americane. Comparativ, cifra este de două ori şi jumătate mai mare decât cea anunţată în 2001.

• Agenţia de contrainformaţii militare a Pentagonului dispune astăzi de 16.500 de angajaţi. În 2002, erau doar 7500.

• Zilnic, Agenţia Naţională de Securitate din SUA incerceptează 1.7 miliarde de emailuri, apeluri telefonice şi alte mijloace de comunicare, sortându-le în şaptezeci de baze de date diferite.

• Opt dintre cei 22 de agenţi CIA ucişi, din 2001 până în prezent, în acţiuni secrete antiteroriste nici măcar nu erau pe statele de plată ale agenţiei de informaţii americane. Erau privaţi, lucrând pentru firme private, angrenate în mecanismul imens pus pe picioare de Washington după atentatele teroriste de acum nouă ani.

UN SERIAL MARCA “WASHINGTON POST”

“Top Secret America” este un proiect jurnalistic al cotidianului The Washington Post care încearcă să elucideze condiţiile în care s-au dezvoltat serviciile de securitate americane după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001.

Documentat vreme de aproape doi ani de zile, serialul a intrat, încă din faza strângerii informaţiilor, în coliziune cu interesele oficialilor guvernamentali de la Washington, care au indicat că întreg proiectul ar putea reprezenta o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Reporterii Dana Priest şi William M. Arkin au derulat sute de interviuri cu persoane implicate în programele de informaţii ale SUA, descoperind contururile unui organism devenit aproape incontrolabil: nimeni nu ştie, cu precizie, resursa umană şi financiară implicată în protejarea intereselor de stat americane.