Ținutul misterios care a aparținut României între 1918 și 1940. Ce spun localnicii despre țara noastră

Ținutul misterios care a aparținut României între 1918 și 1940. Ce spun localnicii despre țara noastrăSursa foto: Pixabay

Vloggerii români Alexandru și Corina, cunoscuți sub numele de „2 Hoinari”, au decis să se aventureze într-o regiune puțin cunoscută din Republica Moldova: Găgăuzia.

Această zonă autonomă, cu o populație marcată de influențe turcești și o istorie complicată, este adesea asociată cu sentimente pro-ruse și o identitate culturală distinctă față de restul Republicii Moldova.

Găgăuzia are o legătură istorică complexă cu România, fiind parte a Basarabiei istorice, care a aparținut Regatului României între 1918 și 1940, iar apoi temporar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Găgăuzia, între Turcia și Rusia

Găgăuzii sunt un popor cu rădăcini turcești, dar profund influențați de cultura rusă, lucru observabil în aproape toate aspectele vieții lor de zi cu zi.

În vlogul realizat de Alexandru și Corina, aceștia au remarcat că limba folosită predominant în Găgăuzia nu este româna, ci rusa.

„Cum îți dai seama că ai ajuns în Găgăuzia? Eu mi-am dat seama că am ajuns în această regiune autonomă din simplu fapt că am văzut alfabetul schimbat”, a spus Alexandru.

Această realitate reflectă una dintre cele mai mari tensiuni identitare ale regiunii: apropierea față de Rusia și distanțarea față de România.

Legătura istorică cu Turcia este ilustrată de prezența unei statui a lui Mustafa Kemal Atatürk, liderul care a modernizat Turcia.

„O dovadă că acest popor ar putea să fie de origine turcă este această statuie și nu numai”, a afirmat Corina, adăugând că influențele culturale ale Turciei sunt vizibile în arhitectura și tradițiile locale.

Atitudinea localnicilor față de România

De-a lungul anilor, percepția găgăuzilor față de România a fost influențată de politica externă și de propaganda rusă.

În ciuda ideii generale că românii nu sunt priviți favorabil în această zonă, vloggerii nu au întâmpinat ostilitate din partea localnicilor.

„Intrarea în Găgăuzia nu se face cum sunteți obișnuiți, ca în fiecare țară, să treceți la un punct de control pentru pașapoarte sau bagaje”, au spus aceștia, subliniind că au fost primiți fără restricții speciale.

Cu toate acestea, în online reacțiile la vlogul lor au fost mixte. Unii internauți au subliniat că Găgăuzia face parte din Republica Moldova și nu este un stat separat, în timp ce alții au evidențiat faptul că mulți locuitori ai regiunii aleg să lucreze în Uniunea Europeană, dar continuă să susțină Rusia.

„Este absurd să vezi oameni care pleacă să muncească în Europa, dar susțin Moscova”, a comentat un utilizator.

Tradiții locale și descoperiri culturale

Pe lângă aspectele istorice și politice, Alexandru și Corina au dorit să exploreze cultura locală.

Au descoperit că orașul Comrat, capitala Găgăuziei, pare să aibă un simbol recurent: calul.

„Cred că putem să spunem că laitmotivul orașului Comrat este calul, pentru că l-am identificat în mai multe locuri din oraș”, au remarcat cei doi.

De asemenea, au avut ocazia să deguste preparate tradiționale, optând pentru plăcintele moldovenești, pe care le-au descris ca fiind gustoase și accesibile ca preț.

„Trebuia să mâncăm ceva de aici din Găgăuzia și ce poate să fie mai tradițional decât plăcintele moldovenești”, au spus aceștia, evidențiind că au avut parte de o masă completă pentru doar 25 de lei românești.