De mai mulţi ani, nu există vară fără cazuri ale unor români muşcaţi de Tigrul platanului (Corythucha ciliata), o insectă care a ajuns în România de pe alte meleaguri şi care înţeapă din cauză că ne confundă cu frunzele copacilor.

Tigrul platanului, insecta care terorizează românii. Insectele au ajuns în Europa în mod accidental, conform entomologei (n.r. - entomologia este o ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor) Elena Iorgu.

Corythucha ciliata preferă oraşele mari. Astfel, alături de Bucureşti, atacurile ale tigrului platanului au mai fost semnalate în Timișoara, Arad, Oradea, Baia Mare şi Sibiu. Insectele apar în vieţile noastre între lunile iunie şi iulie.

„Tigrul platanului sau Corythucha ciliata, cum este denumirea ei științifică, este o specie de hemiptera, o ploșniță din familia Tingidae, care se hrănește cu seva din frunzele platanului. Această specie este invazivă, producând daune destul de mari pe platanii ornamentali plantați în orașe”, a declarat Elena Iorgu.

De unde vine Corythucha ciliata

Specia este originară din America de Nord, din jumătatea estică a continentului (estul SUA și al Canadei). În ceea ce priveşte hrana, insecta preferă doar seva speciilor de platani. Încă de la începutul secolului al XX-lea ea a fost recunoscută ca un mare pericol pentru platanii din America de Nord. De unde vine denumirea „tigrul platanului”? Aceasta este formula adoptată în majoritatea țărilor latine și vine de la faptul că această specie are pete maronii pe fond albicios.

„Tigrul platanului are în România două generații pe an. Prima generație de adulți apare în luna iunie, iar a doua generație la sfârșitul lunii iulie sau în luna august. Ciclul de dezvoltare la aceasta specie este unul moderat cuprinzând stadiul de ou, care durează în jur de două săptămâni de la depunere până la eclozare, și cinci stadii nimfale până ce indivizii devin adulți.

În total, de la depunerea ouălor până la stadiul de adult, pot trece între 35 și 45 de zile. A doua generație de Corythuca ciliata este generația care iernează în stadiul de adult, petrecând iarna pe sub scoarța platanilor, putând îndura temperaturi foarte scăzute, de până la -30°C. Corythucha ciliata a fost descoperită pentru prima dată în Europa, în Italia, la Padova, în anul 1964. De atunci și până acum specia s-a răspândit pe tot continentul, ajungând în Franța în 1975, în Bulgaria și în Ungaria în 1986.

Mai există vreun continent fără tigrul platanului?

În momentul de față specia este răspândită pe aproape toate continentele, America de Nord și de Sud, Europa și Asia precum și în Australia. În România a fost semnalată pentru prima dată în anul 1990 din zona Craiovei și apoi abia în 2011 din Sibiu.

De atunci specia s-a răspândit în toată țara, atacând agresiv platanii din orașe și nu numai. În Europa și în România mai există o altă specie, Corythucha arcuata, sau tigrul stejarului, care atacă în general arborii de stejar din genul Quercus, și cu care este de obicei confundată.

În alte țări, precum Franța, specia s-a răspândit foarte mult datorită importului de puiet de platan din Italia, pentru plantarea acestuia în spații publice sau de-a lungul drumurilor. De aceea, plantarea unui număr ridicat de arbori de acest fel poate cauza o răspândire mai mare și chiar o explozie a acestei specii, mai ales în mediul urban. Insectele confundă pielea oamenilor cu suprafețele frunzelor de platan”, a declarat specialista citată de hotnews.ro.

Dermatite și iritații cauzate de insectă

Din cauza înţepăturii acestei insecte, în diferite țări din Europa au fost semnalate cazuri de dermatite și iritații cauzate de Corythucha ciliata. „Se pare că indivizii de tigrul platanului, atunci când ajung pe pielea noastră, o confundă cu suprafața frunzelor de platan și înțeapă suprafața pielii, sugând sânge. Nu se hrănesc cu sânge, cei care fac acest lucru, de obicei mor.

Persoanele înțepate de C. ciliata pot prezenta mici umflături la locul înțepăturii și mâncărime, un procent foarte mic dintre cei înțepați pot dezvolta dermatite și reacții sistemice generalizate. Totuși nu se știe exact ce anume cauzează iritațiile, se presupune că saliva insectei care este injectată în momentul înțepăturii ar fi cauza.

Insecta nu este periculoasă pentru om. De asemenea, nu se cunoaște ce microorganisme sau paraziți poate transmite la oameni. În schimb la platani C. ciliata poate provoca uscarea și căderea frunzelor acestora, cauzând chiar moartea arborilor. Se cunoaște asocierea speciei cu doi fungi patogeni: Ceratocystis fimbriata forma platani și Apiognomonia veneta care cauzează declinul și chiar moartea arborilor infectați cu aceștia.

Măsuri împotriva tigrului de platan

Printre cele mai simple măsuri care pot fi luate sunt chiar stropirea cu jeturi puternice de apă pe frunzele platanului pentru a îndepărta stadiile nimfale timpurii, care apar în martie - aprilie. De asemenea, frunzele căzute toamna trebuie îndepărtate pentru reducerea numărului de adulți care hibernează. Se mai pot aplica repetat, diferite tratamente cu insecticide care acționează fizic asupra nimfelor și adulților, cum sunt uleiul de petrol, fosfatul de potasiu sau alte uleiuri minerale.

Acestea sunt substanțe uleioase, care acționează fizic asupra insectelor, învelindu-le corpul într-un strat de ulei și astupând orificiile de respirație, numite stigme”, a completat Elena Iorgu, care a subliniat că spray-urile contra țânțarilor sunt eficiente și pentru Corythuca ciliata.