Testamentul lui Joseph Ratzinger se dovedește a fi un puzzle. Din 31 decembrie, când Papa Emerit s-a stins din viață, executorul testamentar, Don Georg Gaenswein, lucrează pentru a pune cap la cap toate piesele și pentru a finaliza sarcina primită. În timpul călătoriilor făcute la Regensburg, Markt am Inn și Pentling - unde se află sediile unor fundații (către care vor fi transferate imensele colecții de cărți sau partiturile de muzică ale marelui teolog) - au ieșit la iveală rude îndepărtate, necunoscute până acum, dar care sunt incluse în moștenire.
Un pasaj delicat care a fost definit împreună cu Papa Francisc și birourile juridice ale Vaticanului. Don Georg a rezolvat, astfel, dilema cu privire la modul de gestionare a sumei de bani care se afla în contul curent personal al lui Ratzinger. Întrucât pontiful decedat nu a lăsat indicații specifice, în lipsa moștenitorilor direcți, a început "vânătoarea" celor mai apropiate rude, scrie Il Messaggero.
Nu se cunoaște suma care trebuie împărțită: știm doar că nu se referă cu siguranță la veniturile aferente drepturilor de autor ale operelor teologice tipărite și traduse în toate limbile. Autentice best seller, care s-au vândut în milioane de exemplare.
"La un moment dat, mi-am dat seama că mai sunt niște rude și pentru mine a fost interesant. Inițial, credeam că sunt în viață numai doi veri și, în schimb, sunt cinci rude în total. Întrucât Benedict al XVI-lea nu a indicat în mod explicit un moștenitor, se aplică atât legea Vaticanului, cât și cea italiană, care indică datoria de a identifica moștenitorii legitimi", a explicat Gaenswein. Între timp, s-au luat măsuri pentru a găsi reședința moștenitorilor. "Trebuie să le scriu acestor veri: conform legii, vor trebui să fie consultați și să decidă dacă vor sau nu să accepte moștenirea".
Gaenswein clarifică faptul că nu este vorba despre bani care derivă din drepturile de muncă intelectuală ale defunctului. "În acest caz, este vorba despre o sumă în numerar". Toate celelalte obiecte personale, de la ceasuri la pixuri, de la tablouri la mobilier liturgic, au fost incluse într-o listă întocmită cu meticulozitate de Papa Benedict înainte de a muri. Nu a uitat pe nimeni: colaboratori, secretari, seminariști, studenți, șoferi, parohi, prieteni.
De ce a cerut fostul papă distrugerea scrisorilor
Duminică dimineață, la parohia romană Santa Maria Consolatrice de la Casal Bertone, biserica la care era titular Ratzinger când era cardinal, a fost livrată o casulă prețioasă brodată, pe care Ratzinger o purta mereu în timpul slujirilor. "Aici era acasă", a spus preotul paroh, în timp ce Don Georg descoperea o placă de marmură.
În testamentul său, Papa Emerit Ratzinger a dispus și distrugerea tuturor scrisorilor sale private. Au rămas doar notițele, transferate Fundației din Regensburg. "Printre sarcinile de care trebuiau grăbite s-a numărat și problema scrisorilor private. Notițele, însă, nu, le ordonase el însuși și le pusese deoparte. Cred că era păcat să distrug acele corespondențe, dintre care unele erau și importante. Înainte să moară, i-am vorbit despre ele, dar el mi-a răspuns ferm, repetând că nu existau căi de ieșire. Era neclintit și, prin urmare, așa am făcut".
În mănăstirea Mater Ecclesiae, unde a locuit pontiful german, nu mai există hârtii, cărți, manuscrise. Totul a fost deja transferat în Bavaria. "Nu mai am nimic în mână. Ultima carte nepublicată este cea intitulată "Ce este Creștinismul". Vom vedea dacă găsesc ceva la sediul fundației din Regensburg, dar nu cred că a mai rămas nimic". Don Georg, înainte de a părăsi parohia de la Casal Bertone, salutându-i pe credincioși, a lămurit că așteaptă să afle care va fi destinația sa viitoare. "Papa Francisc nu mi-a dat încă nicio misiune, trebuie să reflecteze și apoi îmi va spune. Eu sunt la dispoziția Bisericii și sunt loial și credincios", a concluzionat Georg Gaenswein. (Traducerea: Oana Avram, RADOR)