Terorismul intern în societăţile occidentale: discriminare, izolare, criză identitară, modă şi violență calificată | PULSUL PLANETEI

Societăţile occidentale europene au depăşit momentul de pudibonderie în materie de terorism, atunci când vinovatul era întotdeauna celălalt, cel din afară, spaţiile de operaţiuni teroriste de peste mări şi ţări, lumea arabă şi musulmană, organizaţiile teroriste Al Qaeda şi Daesh, autointitulată Stat Islamic, sau dezaxaţi veniţi cu valul de migranţi.

Suntem departe de această realitate sau, ca să fim mai exacţi, ea reprezintă un procent mai puţin semnificativ al teorismului manifestat în spaţiul occidental. Astăzi, terorismul în occident provine din interior, din societate, şi e o marcă şi o măsură a violenţei societăţii.

Nu înseamnă că vom putea ignora vreodată contextul sau moda atacurilor teroriste revendicate de Al Qaeda sau Stat Islamic. Din contră, contextul este favorizant pentru amplificarea violenţei din societăţi provenite de la atacurile de natură teroristă, nu neapărat cu mai multe victime, dar sigur mai spectaculoase şi mai vizibile decât infracţionalitatea clasică din aceste societăţi. Însă astăzi terorismul devine o marcă a societăţii occidentale mai mult decât un impact al acţiunilor în terţe spaţii sau atacuri planificate în exteriorul spaţiului occidental. Nici măcar pregătirea teroriştilor locali în teatre de operaţiuni occidentale nu mai poate fi o explicaţie exclusivă a acţiunilor teroriste, chiar dacă în cazul Charlie Hebdo acesta era modelul. Luptătorii străini din teatrele de operaţiuni reveniţi în ţară par mai puţin înclinaţi (sau mai controlaţi) decât autorii întâmplători din sânul societăţilor occidentale.

Terorismul din interior, autohton, este o marcă a violenţei societăţii în care se dezvoltă. Nu neapărat prin faptul că autorii sunt educaţi de către societate, ci prin faptul că societatea le permite accesul la arme de foc, muniţie şi explozibili, pe linia infracţională, iar pe de altă parte şi cel mai important, le construieşte motivaţiile pentru a purcede la atacuri de natură teroristă, vizibile, care sunt în sine mesaje, comunicarea extrem de puternică a unor nemulţumiri sau efecte secundare majore ale modului în care este structurată societatea occidentală. Restul o face moda, respectiv îmbrăţişarea unor cauze aflate pe piaţă pentru a motiva acţiunea. Atentatorul de la Nisa a căutat pe internet de la grupuri anarhiste şi naţionaliste la radicalism şi jihadism, pentru a-şi motiva acţiunea criminală care, pe fond, a fost un suicid, dar un suicid zgomotos în care suicidarul a luat cu sine foarte multe victime nevinovate şi a făcut mare vâlvă din ieşirea sa din scena vieţii. Deci violenţa societăţii, nu neapărat manifestată explicit, este cea care creează perdanţi, frustraţi şi izolaţi în aceste societăţi, discriminaţi fără posibilitatea de a ajunge vreodată să-şi îndeplinească aspiraţiile tocmai pentru că sunt izolaţi şi străini în societatea în care s-au născut, acolo unde părinţii lor s-au integrat pe deplin şi şi-au acceptat soarta şi viaţa. Însă pentru cetăţenii occidentali născuţi acolo dar consideraţi străini, precum tunisianul de la Nisa, iranianul din Munchen, un asemenea statut şi violenţa societăţii manifestate la şcoală, pe stradă şi acasă i-a marcat decisiv. Nu mai vorbim aici despre sirianul refugiat, căruia i s-a refuzat statutul în Germania şi care s-a aruncat în aer în restaurant sau despre afganul cu toporul în tren.

Legenda înfiorătoare, apărută după moartea unei mari artiste a României. Cum a fost găsită în coșciug

Vreme extrem de rece în toată România. Temperaturi negative record în aceste regiuni

Deci esenţa oricărui studiu ar trebui să plece de la cauzele izolării resortisanţilor din a doua, a treia generaţie, discriminarea lor, precum şi criza identitară născută de neacceptarea lor în societatea occidentală, şi împingerea lor spre periferie, spre locuri de muncă marginale şi prost plătite, spre un nivel de studii precar, spre ganguri, infracţionalitate şi radicalism.Identitatea personală are, de asemenea, de pierdut odată ce perspectivele sunt unele firave şi limitate ca opţiuni. Străinul neintegrat, discriminat, violentat va îmbrăca haina extremei violenţe împotriva societăţii de unde este respins.

Deci sursa terorismului intern trebuie căutată în statele occidentale în şcoli, pe stradă, la locurile de joacă şi în spaţiile de distracţie, în magazine şi în comunităţile în care cei de altă origine, cei „speciali” sunt trataţi de către localnicii majoritari cu violenţă verbală, fizică, presiune morală şi invective, făcându-i să se simtă străini în ţara lor, în care s-au născut şi ai căror cetăţeni sunt. Doar aşa pot fi explicate violenţa şi terorismul intern al societăţilor ocidentale, înclinaţia spre radicalizare şi recrutare de către organizaţii teroriste şi apetenţa pentru acte de violenţă în grup faţă de nevinovaţi pentru a atrage atenţia şi a striga ura faţă de comunitatea care i-a respins.