În septembrie 2014 se semna între România şi statul asiatic un memorandum de 291 de milioane de dolari, referitor la retehnologizarea Termocentralei Mintia. Actul a fost semnat în cadrul vizitei din septembrie 2014 a premierului Victor Ponta în China, de către directorul general al CEH de atunci, Aurel Niculescu, în prezent director general adjunct, și conducerea companiei chineze China National Electric Engineering CO Ltd (CNEEC). Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a anunţat recent că s-a re n u n – ţat la această înţelegere pentru că actul semnat de Aurel Niculescu nu avea avizele necesare, iar echipamentele care ar fi trebuit aduse erau unele învechite. Memorandumul de înţelegere cuprindea unele obligaţii atât pentru partea română, cât şi pentru cea chineză, susţin surse din piaţă. „Nu cred că au fost îndeplinite obligațiile de către niciuna dintre părți. Gerea a făcut bine că a renunțat la acest contract”, au declarat pentru EVZ surse din piaţă. Pe de o parte este vorba de o înțelegere financiară pe care partea română nu și-a putut- o permite. Pe de altă parte, a existat și opoziția Comisiei Europene.

Ce prevedea proiectul

Proiectul semnat cu chinezii prevedea retehnologizarea grupului III și desulfurarea grupurilor III și IV, condiții de mediu ce trebuiau implementate pentru ca CEH să funcţioneze respectând normele de mediu impuse de Bruxelles. CEH ar fi trebuit să ramburseze banii de la chinezi, adică circa 260 de milioane de dolari, în circa 15 ani. În memorandum nu au fost stabilite detalii privind dobânda acestui împrumut sau alte tipuri de costuri.

Lipsa unei surse de finanțare

Potrivit lui Petre Nica, președintele sindicatului „Muntele”, contractul a căzut deoarece nu exista o sursă de finanțare.

Practic, până la finele lui februarie, părțile trebuiau să rezolve anumite condiții puse la semnarea contractului: CEH să asigure o finanțare egală cu 15% din contractul total, adică peste 40 de milioane de dolari, așa încât investiția totală să ajungă la 300 de milioane de dolari; problema gajării, în condițiile în care pentru acest credit oferit de chinezi trebuiau puse gaj atât termocentrala Mintia cât și o mină, care însă nu fusese nominalizată; asigurarea accesului pentru producție în rețeaua energetică națională și, eventual, la un preț reglementat. Acestea trebuiau rezolvate până la finalul lui februarie, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Finanțatea trebuia rambursată de către CEH, a cărei stare financiară este precară și nu are posibilitatea de a obține un ajutor de stat.

În 2013, Complexul Energetic Hunedoara a înregistrat pierderi de 147 de milioane de lei și o cifră de afaceri de 834 de milioane de lei. Compania are datorii de 752 de milioane de lei și active de 1,79 miliarde de lei.

Opoziție din partea CE și lipsa de perspectivă a investiției

O altă problemă a fost legată de lipsa unor garanții de stat, pentru care Comisia Europeană se pare că nu și-a dat avizul. De obicei, garanţiile de stat sunt foarte greu acceptate de către Comisie atunci când trebuie făcute lucrări de mediu, au declarat surse din piață pentru EVZ. Și Petre Nica spune că înțelegerea a întâmpinat o opoziție din partea Comisiei Europene, când s-a pus problema obținerii unui ajutor de stat, mai ales că era vorba de un contract încredințat prin atribuire directă, și care nu respectase condițiile Comisiei Europene, care ar fi presupus organizarea unei licitații.

Fără viitor

O a treia problemă a fost una tehnică și anume că acest memorandum nu a primit avizul Consiliului de Administrație al CEH și nici pe cel al AGA. Motivul reiese din declarațiile ministrului Energiei, Andrei Gerea. „Era vorba de o tehnologie deja învechită la care trebuia să mai aducem și alte investiții pentru a veni în pas cu vremea. Și atunci care este scopul unui astfel de efort? Să mai băgăm şi alţi bani? Nu! Atunci am convenit că nu vom mai prelungi acest contract, mai ales că nu s-a fructificat nimic”, a spus Gerea, citat de Mediafax.

Ambasadorul chinez, la MAE

La o lună de la anularea contractului, secretarul de stat pentru Afaceri Globale din Ministerul român de Externe, Carmen Burlacu, l-a primit, vineri, pe noul ambasador al Chinei la București, Xu Feihong, la solicitarea acestuia. Potrivit unui comunicat al MAE, diplomatul „a exprimat speranța că, pe durata mandatului său în România, vor fi finalizate multe dintre proiectele aflate pe agenda bilaterală sau regională”, iar oficialul român a vorbit despre „relațiile excelente” dintre cele două state. Ambasadorul chinez a prezentat proiectul „Noul Drum al Mătăsii”, elaborat de autoritățile de la Beijing, care prevede dezvoltarea cooperării bilaterale și regionale cu România și alte 60 de țări, în mai multe domenii. La întrebarea EVZ dacă s-a discutat despre rezilierea contractului de la Termocentrala Mintia, Biroul de Presă al MAE nu a oferit un răspuns până la închiderea ediției.

Cât de justă a fost ieșirea din contract

Surse apropiate Complexului Energetic Hunedoara susţin însă că a fost o greşeală că s-a renunţat la acest contract. „Din ce ştiu eu, acel contract era în regulă. Întradevăr, nu avea toate avizele, dar acestea puteau fi obţinute. A fost o şansă uriaşă pentru termocentrala Mintia, nu cred că va mai apărea una asemănătoare”, au afirmat surse apropiate companiei.

Referitor la cele 40 de milioane de dolari cu care termocentrala ar fi trebuit să participe, sursele susțin că a existat intenția de a fi demarate negocieri cu băncile interesate, dar discuțiile nu au mai avut loc.

Potrivit lui Petre Nica, la Mintia este nevoie urgentă de desulfurarea grupului III, ceea ce presupune o investiție de circa 50 – 60 de milioane de euro.

Ulterior, ar trebui ca lucrările să se extindă și spre celelalte grupuri energetice. În lipsa investiției chinezilor, banii ar trebui asigurați de CEH.

Conducerea CEH a anunţat recent lansarea unui plan de reorganizare pentru eficientizarea activității companiei.

Un prim pas ar fi acela de a transforma unitățile miniere din puncte de lucru în sucursale, ceea ce va conduce la dispariția Diviziei Miniere.