Numărul românilor abonați la serviciile de telefonie fixă a scăzut drastic în ultimele două decenii, după apariția telefoanelor mobile. Mult mai comode și la îndemână, dispozitivele mobile au cunoscut o explozie, mai ales în ultimii ani, fiind la îndemâna oricui. În aceste condiții, posturile fixe au devenit din ce în ce mai rare și mai puțin folosite de utilizatori.

Altădată considerate un lux, semn al statului social, posturile de telefonie fixă aproape au dispărut în zilele noastre. Tot mai mulți români preferă telefoanele mobile și doar cei mai conservatori păstrează în locuință câte un „bătrân” telefon fix. Potrivit datelor colectate la nivelul Institutului Național de Statistică, numărul de abonamente de telefonie fixă a scăzut la circa 14%.

Dacă înainte deținătorul unui post telefonic fix era unul dintre cei mai invidiați oameni din comunitate, în zilele noastre a devenit o mândrie și un semn de modernitate renunțarea la acesta. Locul telefonului fix a fost luat de telefonia mobile, dar și de aplicațiile de tip WhatsApp, Zoom, Skype etc. care permit comunicațiile prin intermediul internetului.

„Nu mai avem telefon fix”, spun oamenii cu mândrie, etalându-și noile dispozitive smart capabile să asigure conversațiile telefonice, dar și accesul la serviciile de internet și video call.

Conform statisticilor INS, cei mai vorbăreți sunt bucureștenii, urmați de timișoreni și clujeni, dar acest lucru se datorează și întinderii mai mari a orașelor fapt ce implică mai multe posturi telefonice. La polul opus, locuitorii din Tulcea, Călărași și Giurgiu sunt dintre cei care petrec cel mai puțin timp vorbind la telefonul fix.

Scurtă istorie a telefonului fix în România

Cert e că posturile fixe se împuținează tot mai mult, iar nepoții noștri le vor mai vedea expuse doar la muzeu și ne vor întreba despre ce este vorba și cum funcționa un astfel de device. În schimb, cei mai în vârstă își amintesc de posturile telefonice „cuplate” la care erau abonate câte două familii. De multe ori, era nevoie să aștepți ca celălalt să-și încheie apelul ca să poți suna, la rândul tău. Iar situația devenea explozivă atunci când aveai o urgență, iar cuplajul se întindea la vorbă.

În mediul rural situația era și mai complicate. În multe comune exista doar un singur post telefonic, la Miliție, CAP sau la Școală, unde apelau toți atunci când aveau de sunat. Și, de regulă, li se permitea să vorbeacă doar cu taxă inversă, pentru a nu încărca factura telefonică a instituției respective.

Sociologii regretă dispariția telefonului fix

Mulți sociologi, în special din străinătate privesc dispariția telefonului fix cu nostalgie. Aceasta deoarece, în opinia lor, asigura o coeziune mai mare a societății.

„Telefonul fix al familiei a servit drept ancoră pentru casă. (…) Locuința era locul în care puteai fi contactat și unde puteai să-ți ridici corespondența” Cu smartphone-urile, mai spune el, am câștigat mobilitate, dar valoarea socială a locuinței a fost diminuată”, spune Luke Fernandez, coautor al cărții Bored, Lonely, Angry, Stupid: Feelings About Technology, From the Telegraph to Twitter.

Când suna telefonul, prietenii și familia se adunau în jurul aparatului, curioși să afle cine sună și pe cine caută.  În plus, cărțile de telefon, voluminoase, conținând informații despre fiecare abonat, funcționa ca un fel de hartă a comunității. Mai mult, telefonul fix ajuta la dezvoltarea abilităților de a susține o conversație deoarece înainte de a vorbi cu cel pe care îl căutai, trebuia să schimbi câteva cuvinte cu părinții sau o altă rudă care răspundea apelului.

Apariția telefonului mobil a dus la răcirea acestor tipuri de relații, dat fiind că, de regulă, cel care răspunde este tocmai persoana pe care o cauți. În plus, apelurile, textele și e-mailurile care ajung în telefoanele mobile pot fi păstrate departe de ceilalți membri ai familiei, conform hotnews.ro.