Editura Evenimentul si Capital

Ţara tunurilor: cum s-au făcut ţiganii stăpâni pe spitalele româneşti

18_chimioterapia_si_policlinica_spit_mun02
Autor: | | 218 Comentarii | 7441 Vizualizari

Şapte unităţi spitaliceşti sunt în proprietatea mafiei imobiliare, a celebrelor clanuri ţigăneşti care stăpânesc Timişoara.

Unicat în România, ţara tunurilor: clanurile ţigăneşti din Timişoara au în proprietate şapte unităţi spitaliceşti. Mafia imobiliară a pus de mult stăpânire pe zeci de clădiri istorice din centrul oraşului de pe Bega, dar modul în care au ajuns să perceapă chirii pe saloanele pline cu bolnavi e de domeniul absurdului. Pentru clădirile de interes public, legea prevede dreptul de preemţiune al autorităţilor, dar moştenitorii au cerut preţuri exorbitante. În spate se afla mafia imobi­liară locală, care le-a cum­­părat ulterior la preţuri "confidenţiale". Vişinel Stancu a devenit vedetă naţională, în urmă cu o lună, după ce şi-a cărat canapelele în salonul bolnavilor cu cancer de la Secţia de Chimioterapie, spunându-le că acolo "e casa lui". Şantajul a avut succes: spitalul a negociat cu el chiria pe care şi-o dorea. Nu mai aveau ce lua şi s-au gândit la spitaleSă le numărăm: cele do­uă sedii al Sanepid, sediul Di­rec­ţiei de Sănătate Publică, două aripi ale Spitalului de Copii, secţia de Chimioterapie a Spitalului Judeţean şi Dispensarul TBC aparţin clanurilor ţigăneşti din Timişoara. Şapte la număr. Orientarea mafiei imobiliare spre patrimoniul sanitar a fost strategică, interesul apărând după 2001, când clanurile căutau noi zone pe care să le acapareze. "Şi-au dat seama că spitalele nu vor avea bani să se mute şi că vor fi nevoite să le plătească chirie", a spus, sub anonimat, un avocat timişorean care cunoaşte bine afacerile imobiliare. Studiu de caz: Secţia de Chimioterapie ajunsă în proprietatea lui Vişinel Stanca. Imediat după apariţia Legii 10/2001, urmaşii foştilor proprietari au depus cerere de retrocedare. Asistenţa juridică era asigurată de Vişinel. Patru ani au durat procesele, Florea şi Ştefana Neamţiu obţinând sentinţă definitivă de punere în proprietate.Pasul 2: fixarea unui preţ de 1 milion de euro pe clădire, Primăria, care administrează spitalul, având drept de preemţiune. "Preţul era exagerat, toate expertizele arătau un preţ de 400.000 de euro. Nu puteam plăti un preţ supraevaluat pentru că încălcam legea", a explicat juristul Primăriei Timişoara, Sorin Chira. Pasul 3: Vişinel Stanca se oferă să cumpere clădirea, prin intermediul fiicei sale, Monica, în 2006. "Vânzarea e formală, normal trebuia să aibă preţul solicitat în preemţiune, altfel actul devine nul. Notarii au fost complici la această tranzacţie, deşi ştiau că fac un abuz. Cea mai mare problemă este că preţul rămâne confidenţial, astfel că noi nu putem ataca respectivul contract în Justiţie", mai spune juristul Sorin Chira. Click pe imagine pentru a măriAi bani, câştigi orice proces"Dacă ai bani poţi pune mâna pe orice clădire istorică. Legea e clară, dacă ai o armată de avocaţi bine plătiţi, este imposibil să nu câştigi la ÎCCJ sau la CEDO", a mai explicat avocatul timişorean. Vişinel Stanca conduce un clan care are ramificaţii în Germania. Cele mai multe neamuri trăiesc acolo şi trimit bani în ţară, care sunt "albiţi" prin achiziţii imobiliare. Sunt implicaţi în zeci de retrocedări, cumpărând drepturi succesorale la preţuri de nimic sau inventează moştenitori. "Toată lumea crede că îi dau pe bolnavi afară. Nu-i adevărat, i-am tolerat cinci ani. Până la sfârşitul lunii mă mut cu familia aici." Vişinel Stanca, proprietar pe Secţia de ChimioterapieReţeta îmbogăţirii: cauţi moştenitori, câştigi procese, vinzi statului la preţuri exorbitanteAlte spitale urmează: clinica ASCAR o cumpără şeful romilor, Ionelaş CârpaciConsacrat ca avocat al ţiganilor în diverse procese, Radu Zandomeni explică de ce romii cu bani au pus ochii pe spitalele oraşului."Romii înstăriţi, care au obţinut venituri prin mijloace legale sau mai puţin legale în străinătate, au acum tendinţa de a lua imobile din zona ocupată odinioară numai de protipendada comunistă, sau aflate pe arterele principale. Ei au văzut că imobilele erau ocupate de instituţii publice, deci au mers la urmaşii proprietarilor cu o ofertă generoasă: cumpărau imobilele în situaţia încâlcită în care erau acestea, oferind un preţ generos. Problema este că legea a fost proastă de la început, pentru că putea să nu permită astfel de vânzări", a explicat avocatul, referindu-se la faptul că, în forma iniţială, legea nu permitea înstrăinarea timp de 10 ani a unei clădiri retrocedate. Alte instituţii sanitare aflate în proces de retrocedare urmează să intre în proprietatea ţiganilor. De exemplu, clinica ASCAR a fost retrocedată Rozaliei Freud. Acesta a cerut municipalităţii o sumă uriaşă la preempţiune, iar acum i-o va vinde lui Ionelaş Cârpaci. Avocatul acestuia, Ernst Toma, a reprezentat-o pe femeie în procesul de retrocedare. Palatul somptuos din centrul Timişoarei, pe malul Begăi, este reşedinţa centrală a lui Ionelaş Cârpaci. Tot o casă retrocedatăŢiganii de mătase ai TimişoareiSeria a fost deschisă în 2004 cu sediul DSP. Au urmat, doi ani mai târziu, Sanepidul şi Inspecţia de Stat a DSP. Retrocedarea s-a făcut cu ajutorul autorităţilor, care nu au ţint cont că Sanepidul reprezintă un obiectiv de importanţă naţională care nu ar fi trebuit retrocedat în natură. La clădirea de pe strada Beethoven, termenul legal până la care se puteau face cereri de retrocedare la Primărie în baza Legii 10 era mai 2004. În mai 2005 şi în martie 2006, Ciuhandu semnea­ză către DSP două adrese prin care spune că nu s-a făcut cerere de retrocedare. În 28 martie 2006, tot de la Primărie vine o adresă către DSP în care se spune că a fost depus un dosar de retrocedare, iar doi funcţionari ai primăriei îl însoţesc pe Ionelaş Stancu cerând eliberarea clădirii.Clădirea de pe Loga a cumpărat-o acelaşi Ionelaş Stancu, cu 250.000 de euro, la numai câteva zile după ce a fost retrocedată. Una din fiicele lui este căsătorită cu nepotul lui Vişinel Stanca. Odată cu Chimioterapia, Vişinel Stanca a cumpărat, tot pe numele fiicei sale şi Policlinica Spitalului Municipal aflată în clădirea alăturată. Şi aici s-a urmat acelaşi traseu: Agnes Schultz, urmaşa proprietarilor, a obţinut retrocedarea în natură a imobilului, apoi i-a vândut ţiganului. Vladimir Cârpaci este alt ţi­­gan de mătase care ţine la de­­getul mic Sănătatea din Ti­­mişoara. El a devenit în urmă cu 6 ani proprietarul clădirii în care funcţionează Laboratorul de analize al Spitalului de Copii "Louis Ţurcanu". A cumpărat imobilul fără a solicita exprimarea dreptului de preempţiune, fiind dat în judecată de Primărie. Dispensarul TBC (strada Semenic) a fost mutat în 2009, după ce a a intrat şi acesta pe mâna unui ţigan. Acesta era sediul DSP Timiş. Clădirea a fost câştigată de Ionelaş Stancu,ginerele lui Vişinel Citiţi şi:

  • Sistemul medical din Timişoara, la degetul mic al celui mai bogat rom din ţară. Scene incredibile în salonul bolnavilor de cancer
  • AVERILE ROMILOR: Saga clanului Cârpaci, cei mai mari evazionişti din vestul ţării

Fiul lui Dancila a dat BAC-ul la Grup Scolar Videle! Ce nota a putut sa ia...

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Anchete EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI