Titlul protestului a fost „El nu ne este Țar!” iar cei care au ieșit în stradă au reclamat faptul că timp de 18 ani Putin nu a adus nimic nou și bun pentru Rusia și că ar trebui să plece înainte de a depune, din nou, jurământul pentru un nou mandat de 6 ani ca Președinte.

În 2012, când Putin revenea în postura de Președinte printr-o interpretare a Constituției ce marca faptul că un Președinte nu poate avea mai mult de două mandate consecutive – deci după o pauză ca premier, Putin a putut reveni ca Președinte, într-un mandat majorat de la 4 la 6 ani – manifestațiile de stradă erau masive, iar secretarul de stat Hillary Clinton susținea protestele deschis. Asta a costat-o implicarea Rusiei în alegerile americane din 2016, spargerea serverelor Comitetului Național Democrat în timpul campaniei și expunerea publică a propriei sale corespondențe, pe un mail personal de asemenea spart de către hackerii ruși ținând de SVR și GRU, serviciul de informații extern și cel al Armatei, cunoscute sub numele APT 28 și APT 29.

De această dată, dimensiunea protestelor nu a mai fost atât de masivă. Însă vorbim despre o altă epocă și alte condiții, nu situația unei perioade mai liberale sub președintele Dmitri Medvedev (deși soldată cu războiul ruso-georgian declanșat în ziua inaugurării Jocurilor Olimpice de la Beijing, 8 august 2008), ci o situație de dominație absolută de către Putin a arenei interne, o stagnare în care corupția și verticala puterii domină cleptocrația locală rusă, provenită majoritar din zona instituțiilor de forță și serviciilor secrete. Pe de altă parte, motivația prelungirii numărului de mandate este contestată de pe aceleași poziții: liderul deținător al puterii într-un stat nu se poate perpetua dincolo de cei 8-10-12 ani ai mandatelor în această funcție supremă, aceasta fiind regula democratică!

Mâna forte a lui Putin nu mai lasă atât de simplu să se manifeste opoziția, și aceea mult rarefiată, în ciuda dăinuirii libertăților cuvântului sau a celei la întruniri publice și proteste din Constituția Rusiei. Cu atât mai remarcabilă ieșirea în stradă cu mii de oameni și în atât de multe localități, nu numai în zona urbană și liberală a capitalei Moscova și a Sankt Petersburgului, ci în multe zone din profunzimea Moscovei, unde lumea și-a asumat arestările și bătăile, dosare penale și îndepărtarea de resurse doar pentru a protesta împotriva lui Putin. Pentru că oricum nu puteau schimba, juridic, nimic în acest al patrulea mandat Putin care începe luni.

Iar represiunea nu a întârziat să apară, masivă și dură, pentru a evita multiplicarea protestelor. Apărătorii drepturilor omului au anunțat în jurul orei 5 la Moscova 1.029 arestați și duși la secțiile de poliție, inclusiv liderul Navalnâi și mai mulți copii ce se aflau în zonă, unul chiar de 14 ani, care se plimba în Piața Pușkin unde avea loc demonstrația. Printre orașele cu cei mai mulți protestatari reținuți se numără Celeabinsk, 164, Iakutsk 75, Toleatie 63, Sank Petersburg 53. La Moscova în Piața Pușkin, au fost reținute 574 de persoane, autoritățile au anunțat că au reținut doar 300.

Grupul OVD-Info care monitorizează activitatea poliției, a insistat în final că la Moscova au participat la manifestație câteva mii de persoane în piață și că 1.612 au fost arestate la nivel național în 26 de orașe, în legătură cu manifestațiile de protest, dintre care 703 la Moscova și 233 la Sankt Petersburg(față de cei circa 300 arestați anunțați de poliția moscovită). Principalele acuzații pentru rețineri/arestări sunt manifestarea fără autorizație și nerespectarea indicațiilor poliției. La Moscova, însă, în afara poliției, care a intrat cu violență în mulțime, în piață s-au mai aflat grupuri de susținători ai lui Putin, tineri îmbrăcați în haine tradiționale căzăcești sau doar în îmbrăcăminte sport, care scandau în favoarea lui Putin și pentru „Țara noastră, regulile noastre”, și care au intrat în mulțime luând la bătaie fără discernământ și nicio diferențiere manifestanții cere-i cereau demisia lui Putin.

Alexei Navalnâi a fost eliberat după miezul nopții, așteptând audierea și condamnarea în fața unei instanțe. Audierile au loc zilele următoare și pentru ceilalți reținuți/arestați în legătură cu protestul. Eliberările au avut loc după reacții dure ale UE și SUA, Heather Nauert, purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat și Maia Kociancic de la Comisia Europeană insistând că protestele pașnice nu trebuie să ducă la arestări și că un lider sigur pe sine nu are nevoie de arestări în ajunul inaugurării sale pentru a arăta cât e de puternic.

Remarcabil e nivelul de angajare și de mobilizare la care s-a ajuns în Rusia lui Putin, dominată copios de către liderul absolut și instituțiile statului. Când în 97 de localități din Rusia profundă, din zone care nu au cunoscut în viața lor protestele, lumea se revoltă, semnalul că la nivel național lumea clocotește este clar.

De altfel, situația economică e din ce în ce mai precară, anul 2017 fiind primul an după 1998, anul crizei financiare în Rusia, când bugetul militar scade, cheltuielile militare fiind în coborâre abruptă, potrivit ultimului raport SIPRI, institutului suedez de resort. Rezultatul e un indicator mult mai profund al situației Rusiei decât manifestările fastuoase și discursurile propagandistice ale Moscovei oficiale, care pare sigură, stabilă și incapabilă de a se reforma sau de a fi clintită în acest al patrulea mandat Putin, cel puțin.

 

Te-ar putea interesa și: