În România de la sfâr?itul anilor 40, Mo? Cr?ciun î?i tr?ia ultimele zile de glorie, apogeul constituindu-l 25 decembrie 1946: înainte de a fi înlocuit cu Mo? Geril? (Ded Moroz la ru?i), ziarele române?ti ale vremii îl aveau ca personaj central ?i îi dedicau pagini întregi.

Venirea comuni?tilor la putere i-a luat magia ?i farmecul. Începând din 1947, comuni?tii l-au impus pe Mo? Geril?, iar culoarea ro?ie a îmbr?c?mintei nu i-a fost schimbat? fiind, de la sine în?eles, preferata secerei ?i ciocanului, ?i un simbol al ru?ilor. Scopul “îngrop?rii" lui Mo? Cr?ciun era de a face uitat?, pe cât posibil, s?rb?toarea Na?terii Domnului. Între sarmale ?i sindicat În decembrie 1947 situa?ia începuse deja s? se schimbe: ziarul “Na?iunea" prezenta pe prima pagin? un “nou mo?": tân?r, atletic, proletar, cu pieptul dezgolit, iar în mâna dreapt? ?inea "Noua istorie a României"! Desenul era explicat în interiorul ziarului, în articole care enun?au…explicit: "De anul acesta Cr?ciunul nu va sem?na cu altele ?i aceasta o ?tiu to?i aceia care se c?l?uzesc dup? steaua ce suie în fiecare sear? pe cerul mare al Moscovei (…). Alt? dat? în preajma Cr?ciunului se sim?ea unduirea fream?tului care vibreaz? ?i în satele noastre în ultimele zile din Decembrie. Gospodarii î?i aranjau butoia?ele, femeile nu-?i vedeau capul de preg?tiri, copiii î?i revizuiau recuzita Vicleimului ?i î?i reparau steaua, iar gui?atul porcilor era o anticipare sonor? a deliciilor olfactive ?i gustative ale sarmalelor ?i caltabo?ilor. Ast?zi, b?rbatul este ocupat la o întrunire sindical?, femeia pune la punct un festival al Ufar-ului (n.r- Uniunea Femeilor Antifasciste din România) ?i tineretul preg?te?te balul UTM-ului (n.r- Uniunea Tineretului Muncitoresc) din cartier"… F?r? cuvinte. Repus în drepturi În anul urm?tor, “dizgra?ierea" Mo?ului era complet?: prima pagin? a "Scânteii" din 24 decembrie 1948 nu îl pomenea deloc pe Mo? Cr?ciun, dar dedica spa?iu amplu pentru "Telegrama d-lui prim ministru Petru Groza adresat? Generalissimului Stalin"… În iarna lui 1949, ziarele vremii “îl îmbr??i?eaz?" pe Mo? Geril?, descriu serb?rile pomului, care nu mai "pom de Cr?ciun", ci "pom de iarn?", aceste serb?ri fiind mutate de pe 24 ?i 25 decembrie pe 30 sau 31 decembrie, Anului Nou fiind în prim plan ?i avându-l ca personaj central pe Mo? Geril?. De?i comuni?tii l-au promovat ?i în anii ce au urmat pe Mo? Geril?, în inimile românilor Mo? Cr?ciun era Mo? Cr?ciun, iar tradi?ia a continuat s? fie tradi?ie româneasc?. Iar dup? 1989, România l-a repus pe Mo? Cr?ciun “în drepturile" pe care de fapt nu ?i le-a pierdut niciodat?.