Încă din primii ani de viață, copiii sunt asaltați de tehnologie. Mulți părinți încearcă să-și creeze o clipă de liniște prin simplul fapt că le oferă o tabletă, un smartphone sau „uită” de ei într-un cărucior. În România se dorește o evoluție a sistemului de învățământ, iar soluția găsită este aceea de digitalizare a lui. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția cu privire la efectele nocive pe care le au asupra dezvoltării copiilor astfel de practici. Specialiștii consultați de EVZ spun care sunt urmările negative ale acestei practici, din punct de vedere psihologic, asupra dezvoltării copiilor.
Profesorii și elevii de la o școală din Sydney au revenit la versiunea tipărită, clasică, a manualelor și au reînceput din nou să scrie pe caiete, deoarece, spun ei, acest mod de lucru îmbunătățește înțelegerea și îi face pe elevi să fie mai puțin distrași la ore. „Cred că elevii învață mai bine, folosesc mult mai multe abilități când interacționează cu manualele și caietele clasice. Cu cât mai multe simțuri folosesc în cercetare, cu atât sunt mai buni la citire și se vede și în notele pe care le iau”, a declarat directorul liceului Redwood House, Dave Pitcairn.
Ultima lovitură: digitalizarea educației
În timp ce în Sydney se revine la tradiționalul caiet, creion și carte, Ecaterina Andronescu, ministrul Educației, declara, la începutul anului, că instituția pe care o conduce va elabora un proiect pe fonduri europene pentru achiziționarea și dotarea școlilor cu tablete inteligente și cu tablete electronice ce vor fi oferite tuturor elevilor. „Este un pas spre creșterea performaței, cred eu, pentru o generație care a venit de acasă cu tableta, cu utilizarea tabletei în minte și în mânuțele lor. Deci, noi nu putem să-i întoarcem neapărat numai la cretă și la creionul cu care scriu pe caiet”, afirma ministrul.
Răceala calculatorului vs căldura dascălului
Maria L., o învățătoare care a format în cei 39 de ani de activitate sute de copii, a explicat pentru EVZ care este problema tehnologizării sisemului de învățământ și folosirea tehnologiei de la o vârstă fragedă. „Sistemul de învățământ se poate dezvolta pe de o parte, dar folosirea de la o vârstă timpurie a tehnologiei ar putea duce la diminuarea, uneori foarte mare, ajungând până la lipsa dezvoltării emoționale a copilului. Lipsind dascălul cu vocea lui nuanțată, cu sentimentele și încrederea pe care o transmite elevului simpla sa prezență la catedră, lipsind această aferentație inversă dintre dascăl și fiecare elev în parte, copilul ajunge să se închidă în el, pentru că din momentul în care nu i se mai transmit trăiri, el va deveni un copil sec. Se va ajunge într-o oarecare măsură la lipsa dezvoltării emoționale, pentru că un calculator te transformă în robot până la urmă”, este de părere cadrul didactic.
Elevii trebuie să iasă din mediul static
Experimentata învățătoare este de părere că, în cazul în care se vrea această tehnologizare, ar trebui în primul rând să se antreneze obligatoriu cele trei instituții responsabile, respectiv comunitatea, familia și școala. „E de menționat faptul că nu trebuie să existe acest sistem digital la toate obiectele și nu în toate orele. Ar trebui să fie gândită ca o activitate combinată, între digitalizare și predare clasică. Sunt unele materii care necesită dezvoltare emoțională, trăiri, iar acolo prezența dascălului este obligatorie. Trebuie să fie monitorizată în permanență sănătatea fizică și psihică a copilului. Trebuie să fie controlată treaba asta și să se organizeze și lecții în aer liber, în toate anotimpurile, obligatoriu. Elevii nu pot sta tot timpul cu ochii în ecran, ei trebuie să iasă, să facă expediții, practică, să iasă din mediul static”, conchide cadrul didactic.
Tabletele sau smartphone-urile limitează Universul de explorare al copilului
Psihologul Claudia Soare (foto) detaliază care sunt dezvantajele din punct de vedere psihologice asupra utilizării tehnologiei începând cu vârste fragede. „La vârsta de 2-3 ani, copiii se află în stadiul gândirii simbolice - conform stadiilor de dezvoltare a inteligenței la copii, descrise de celebrul psiholog Jean Piaget. În această etapă, copiii își pot reprezenta mental obiecte sau evenimente absente cu ajutorul simbolurilor. Folosirea tabletei sau a smartphone-urilor poate reprezenta un instrument, prin anumite jocuri, desene sau programe speciale pentru copiii ce pot fi accesate virtual. Însă, acest lucru nu este decat un instrument! Întrucât în această etapă de dezvoltare copilul învață și acumulează foarte multă informație, este nevoie de o stimulare constantă, variată, ce poate fi obținută prin joc și prin interacțiunea umană - cu părinții, rudele, persoane care petrec timp cu copilul. Creativitatea și imaginația copilului sunt în plină dezvoltare în această etapă, iar simpla utilizare a unei tablete sau smartphone nu va face decât sa limiteze Universul de explorare a copilului”.
Atrofierea relațiilor cu cei din jur
Puțini sunt cei care știu că adulții de mâine, copiii de azi, care petrec cea mai mare parte a timpului construind o „relație” cu tableta sau smartphone-ul, pot fi limitați în dezvoltarea relațională, socială și emoțională. „Resursa pentru dezvoltarea abilităților emoționale, relaționale și sociale o reprezintă interacțiunea cu oamenii - în mod special cu părinții. Conectarea la emoții și la nevoi va fi oferită de relația pe care copilul o dezvoltă cu părinții, iar dacă aceștia sunt absenți, dintr-un motiv sau altul, este important să existe un adult cu care copilul să petreacă timp. Totodată, copiii, ca viitori adulți, pot avea carențe în comunicare, întrucât limbajul se dezvoltă în primii ani de viață și este foarte important să existe o comunicare și interacțiune cu copilul”, explică psihologul Claudia Soare.
Mulți aleg o „altfel de lume”
De multe ori există posibilitatea ca „lumea virtuală” să devină un refugiu pentru copii, pentru că aceștia își construiesc un spațiu sigur în care se pot simți înțeleși, acceptați și, de ce nu, doriți. „Copiii ale căror nevoi sunt mai mult sau mai puțin conștiente, nesatisfăcute sau frustrate, își pot găsi satisfacerea - iluzorie sau doar de suprafață, în lumea virtuală – de exemplu prin jocuri.
Totodată, aici vorbim despre petrecerea timpului liber aproape exclusiv sau semnificativ de mult doar în lumea virtuală. Nu se poate vorbi despre refugiu sau dependență dacă copilul sau adolescentul petrece un anumit timp pe zi folosind tableta sau smartphone-ul - care, de multe ori, pot fi surse de informație”, spune psihologul.
Greșeala părinților care îi va costa scump
În secolul XXI, de cele mai multe ori, părinții au un job solicitant sau sunt plecați în afara țării. Sunt multe familii monoparentale sau cu părinți „prinși în viața lor”, care se confruntă cu diferite probleme pe care poate nu reușesc sau nu înțeleg cum să le gestioneze, pentru a dedica timp și atenție copilului. Părinții găsesc „la îndemână” să îi ofere micuțului o tabletă sau un smartphone pentru a fi mai ușor să se reîntoarcă la nevoile lor. „Această metodă nu este sănatoasă nici pentru copil și nici pentru părinți. Se creează astfel o scindare între aceștia, întrucât timpul petrecut împreună este extrem de important pentru dezvoltarea sănatoasă a copilului. Totodată, acesta va interioriza un mesaj subconștient - și anume că orice altceva poate fi mai important pentru părinți sau chiar și pentru alți oameni cu care va intra în contact ca viitor adult, decât este el. Se va simți poate respins, abandonat sau ca o povara”, continuă să explice Claudia Soare.
Relația copil-părinte, în pericol
„Comunicarea, apropierea și deschiderea emoțională sunt unele din cele mai importante aspecte ce pot avea de suferit în relația copil – părinte, atunci când acesta va deveni și el, la rându-i, adult. Vor exista granițe rigide în care, posibil, copilul - viitor adult, va păstra o doză de rezistență și neîncredere față de părinții săi. Poate aduce chiar la izolare de sine”, conchide psihologul Claudia Soare.
Centrul dependenților de tehnologie
După ce au constatat că în ultimii ani sunt tot mai mulți copii care stau lipiți de calculator sau smartphone, specialiștii Institului de Psihiatrie Socola din Iași vor să construiască un centru destinat dependenților de tehnologie. Încă din 2016 totul este în fază de proiect, deoarece nu au găsit un spațiu pentru a-l folosi în acest scop. „Studiile din domeniul dependenței de tehnologie în rândul copiilor, adolescenților și adulților tineri, sunt în continuă creștere. Aceste studii se axează foarte mult pe terapiile medicamentoase, care în prezent sunt reprezentate de clase de medicamente antidepresive în corelație cu psihoterapie individuală - în special terapie cognitiv comportamentală, și psihoterapie de grup. Răspunsul la tratament în general este unul favorabil atât timp cât pacientul, dar cel mai important, familia acestuia sunt complianți și înțeleg necesitatea imperioasă de a urma un tratament atât în forma psihofarmacologică cât și psihoterapia asociată”, explică medicul psihiatru Elena Popescu (foto), de la Institutul Socola.
În jumătate de oră pe zi se distruge un copil
În general, familia realizează cu greu faptul că există o problemă, că acel copil suferă de o dependență. „Se observă o cu totul altă simptomatolgie ceea ce îi face pe părinți, în general, să apeleze la un specialist în domeniu, cum ar fi retragere socială, comunicativitate redusă, apetit alimentar scăzut, absenteism școlar, indiferență și repulsie față de sarcinile zilnice casnice și față de responsabilitățile sociale. Cu cât vârsta copilului este mai mică în momentul în care intră în lumea tehnologiei, cu atât simptomatologia este mai accentuată. Toată structura copilului este afectată. Sunt suficiente 30-60 de minute zilnic de activitate legată de tehnologie pentru ca în decurs de două până la patru săptămâni să se instaleze dependența”, atrage atenția medicul Elena Popescu.
Mișcarea și somnul, secretele copilăriei sănătoase
Conform ultimelor recomandări emise de OMS, „copiiii cu vârste sub cinci ani trebuie să petreacă mai puțin timp în fata ecranelor, să nu fie închiși în cărucioare și scaune, să aibă un somn mai bun și să aibă mai mult timp pentru a se juca activ, pentru a crește sănătoși”. Noile recomandări privind activitatea fizică, comportamentul sedentar și somnul pentru copiii sub cinci ani au fost elaborate de un grup de experți ai OMS. Ei au evaluat efectele somnului inadecvat asupra copiilor de vârstă fragedă, dar și timpul petrecut în fata ecranelor sau în scaune și carucioare. Au analizat, de asemenea, dovezi privind avantajele nivelurilor de activitate crescute.
Obezitatea, mână în mână cu sedentarismul
„Copilăria timpurie este o perioadă de dezvoltare rapidă și o perioadă în care modelele de stil de viață ale familiei pot fi adaptate sănătos pentru a stimula câștigurile de sănătate”, spune directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. Jocurile care implică activităţi fizice, reducerea timpului sedentar şi asigurarea somnului de calitate al copiilor va îmbunătăţi sănătatea lor fizică şi psihică, va ajuta la prevenirea obezităţii în copilărie şi a bolilor asociate mai târziu în viaţă, spune Dr. Fiona Bull de la OMS. Declarația doctorului Fiona este întărită de medicul Juana Willumsen, expertă OMS în ceea ce privește obezitatea infantilă prin activitatea fizică: „Ceea ce trebuie să facem este să lăsăm copiii să se joace”.
Trebuie să se joace cel puțin trei ore pe zi
Potrivit recomandărilor OMS, copiii între 2-4 ani trebuie să fie implicaţi cel puţin 180 minute pe zi în jocuri care implică activităţi fizice. De asemenea, este important să nu petreacă mai mult de o oră în faţa unui ecran digital şi să aibă activităţi sedentare de tip calitativ - citit, cântat, jocuri de tip puzzle. Organizația mai precizează că un copil cu vârsta cuprinsă între 1-2 ani trebuie să beneficieze de 11-14 ore de somn, iar pentru categoria de vârstă 3-4 ani somnul trebuie să fie între 10 şi 13 ore. În prezent, peste 23% dintre adulți și 80% din adolescenți nu sunt suficient de activi din punct de vedere fizic.