Aveţi un copil fără stare, care nu va mai şti, de mâine, odată cu debutul vacanţei de vară, cum să-şi consume energia? Trimiteţi-l de acasă! Nu vă speriaţi de propunere.

Este vorba despre o plecare pe termen scurt, care-l va ajuta să se bucure de zilele libere şi-l va desprinde, totodată, de ecranul televizorului sau de computer.

Este doar o plecare în tabără. Oferte sunt pe alese, iar una dintre cele mai tentante propuneri o reprezintă taberele tematice, unde copiii se pot relaxa şi învăţa în acelaşi timp. Oricum, în ultima perioadă, tradiţionala vacanţă de vară la ţară, cu elasticul şi „de-a v-aţi ascunselea” jucate prin curtea bunicilor sau cărţile citite sub cireş, a fost înlocuită cu succes de vacanţa cu echitaţie, înot, limbi străine, pictură, ecologie sau plimbări cu barca.

Toate sunt activităţi care reinventează înţelesul clasic al taberelor, în care copiii mergeau la mare sau la munte şi atât. La preţuri cuprinse între 400 şi 1.300 de lei, cei mici pot petrece şi învăţa alături de alţi copii, în ţară sau în străinătate.

Se poartă echitaţia

Pe lângă ofertele „particularilor”, Ministerul Tineretului şi Sportului a pregătit – pentru elevi, studenţi şi profesori – aproape 4.000 de locuri în 19 centre de agrement din ţară.

Codrii de Aramă, Predeal, Sărata Monteoru, Muncel şi Buşteni sunt câteva dintre localităţile gata să-i primească anul acesta pe copii şi pe dascăli.

Elevii pot alege între orientare turistică, artă fotografică, şah, volei, tabere de cer cetaşi şi limbi străine, iar părinţii trebuie să plătească pentru acestea sume cuprinse între 50 şi 57 de lei pentru o zi de cazare.

„Taberele tematice nu reprezintă o alternativă la o vacanţă cu familia, ci o şan să pentru copii să interacţioneze cu alte medii şi să trăiască experienţe noi”, spune ministrul Monica Iacob-Ridzi. Părinţii interesaţi de oferte se pot adresa Direcţiilor pentru Tineret.

La strânsă concurenţă, firmele de turism le-au pregătit copiilor mul te surprize, încercând să-şi ajusteze preţurile în funcţie de criza economică şi de preferinţele celor mici. „Ideile de tabără vin de la copii şi părinţi. Cu echitaţia aşa a venit ideea şi iată că avem cea mai mare cerere. Dacă la arte plastice şi la limbi străine s-au înscris până acum doar câţiva copii, pentru echitaţie nu mai avem locuri”, arată Ana-Maria Manuţiu, manager al unei firme care se ocupă cu organizarea taberelor.
 
„Moda” taberelor de echitaţie este confirmată şi de Raluca Buzilă, directorul unei agenţii de turism bucureştene. „Noi organizăm tabără de echitaţie la Râşnov. E tabăra cu cel mai mare impact atât pentru copii, cât şi pentru părinţi. Avem 11 serii anul acesta”, spune Buzilă.

Pentru 6 zile (5 nopţi) la Râşnov, părinţii plătesc 800 de lei pentru un copil, iar pentru 8 zile (7 nopţi) – 1.100 de lei.

Tabăra în Delta Dunării ajunge la 1.300 de lei, iar cea de cercetaşi la Cheile Râşnoavei la 900 de lei.

Distracţie „în trecut”

Dacă vreţi ca puştiul vostru să ia o pauză de la jocurile pe calculator şi de la televizor, soluţia cea mai bună este însă tabăra medievală. La Cabana Postăvaru, „un loc în care zgomotul claxoanelor este înlocuit de imaginea stindardelor medievale şi de foşnetul copacilor”, după cum îl descriu organizatorii, copiii pot participa la ateliere de scrimă cu spada, tir cu arcul, pictură heraldică, activităţi recreative şi educative.

Timp de o săptămână, într-un decor medieval, „domniţele” poartă rochii, iar „cavalerii” – tunici şi scuturi cu însemne heraldice. În cazul în care credeaţi că facturile la lumină, internet şi cablu TV sunt mari, trebuie să ştiţi totuşi că „întoarcerea” în alte vremuri ajunge la 1.400 de lei pentru o săptămână.

LITORAL INTERNAŢIONAL

La plajă peste graniţă, cu 120 de euro

Oferta de tabere internaţionale este, şi ea, la fel de variată. Majoritatea părinţilor aleg să-şi trimită copiii în circute prin Europa, unde pot vizita mai multe locuri încărcate de istorie, în doar câteva zile.

„Cele mai căutate sunt circuitele în Italia, Franţa şi Spania, unde sunt multe de văzut, mai ales locuri care au legătură cu programa şcolară. Dorite sunt şi sejururile în zonele de plajă din Grecia, de unde se mai fac excursii spre Atena sau Termopile. În ultima vreme, au crescut şi cererile pentru Bulgaria, mai ales pentru zona de litoral”, spune Ciprian Enea, consultant bestturism.ro.

Pentru o săptămână petrecută pe alte meleaguri, părinţii trebuie să plătească aproximativ 250 de euro, dacă aleg un circuit, sau 120 de euro pentru un sejur pe litoral. Tariful include transportul cu autocarul, cazarea pentru şapte-zece zile şi mic dejun.
 
Profesorii şi părinţii cer, în mod special, transportul cu autocarul pentru grupurile de copii, deoarece aceştia pot fi astfel supravegheaţi mai uşor. În plus, costă mai puţin decât avionul.

MÂNDRIA ŢĂRII

Taberele pentru pionieri şi UTC-işti

Fără iPod-uri, internet sau televizor prin cablu, taberele de altădată erau la fel de distractive ca şi cele de acum. „Dimineaţa, ne adunau pe toţi în careu şi mergeam la masă, apoi la celelalte activităţi. Culegeam mure şi fragi sau făceam alte munci ale câmpului, dar era foarte frumos! Seara ne adunam iar, tot la careu, apoi făceam focuri de tabără, cântam. Erau tot felul de activităţi culturale”, îşi aminteşte Cristina Laudoniu, director adjunct la Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” din Capitală.
 
Mai mult, copiii şi tinerii care erau „buni pionieri” sau membri ai Uniunii Tineretului Comunist (UTC) mergeau în tabere gratuite, iar distracţia era pe măsură. „Am mers la Săpânţa, la Slănic Moldova, la Olăneşti, în toată ţara. Apoi, când eram în liceu şi în facultate, mergeam mai ales la mare, la Costineşti sau la Năvodari. Era o organizare extraordinară!”, mai spune profesoara.

În afară de mâncarea bună, gătită la ceaun, şi locurile frumoase pe care le vedeau, taberele de altădată înseamnau pentru copii, în primul rând, socializare. „Legam prietenii, corespondam prin vederi şi scrisori multă vreme”, conchide Cristina Laudoniu.

CONCEDIUL PROFESORILOR

Dascălii norocoşi, „astronauţi” în SUA

Scufundări într-un submarin, lansări cu paraşuta, zbor în spaţiu, dar şi programul complet de antrenamente pentru astronauţi. Toate acestea pot fi simulate de dascălii care s-au înscris, încă din toamna anului trecut, în programul Honeywell Educators @ Space Academy.

Timp de o săptămână, profesorii de ştiinţe, cu nos cători de engleză, vor merge în Huntsville, Alabama, la câţiva kilometri distanţă de Marshall Space Flight Center (centrul de zboruri în spaţiu) al Agenţiei Spaţiale Americane (NASA). Vara trecută, s-au bucurat de activităţile sponsorizate de firma Honeywell nouă profesori români.

Dascălii au participat la tot felul de lecţii şi module de pregătire, pe care le pot aplica în şcolile de acasă. Viorel Muscaş este unul dintre cei care au fost în această tabără.
 
Profesor de informatică la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Oradea, Muscaş a avut parte de experienţa americană 12 ore pe zi, timp de cinci zile. „Primul lucru pe care l-am aflat a fost că cei peste 120 de profesori care făceau parte din prima serie a acestui pro gram erau împărţiţi în şase e chi pe care purtau nume sugestive: «Determinare », «Inspiraţie», «Explorare», «Unitate», «Integritate», «Destin ». Fiecare echipă avea doi lideri”, povesteşte profesorul orădean.

ÎN SUA. Profesorul de informatică Viorel Muscaş a învăţat, vara trecută, ce înseamnă să fii astronaut

Oraşul de pe Marte

Potrivit lui Viorel Muscaş, majoritatea celor prezenţi în tabără, la lecţii şi „la joacă”, erau americani, dar la program au participat şi profesori din Jamaica, India, Marea Britanie şi Africa de Sud.

„Când spun lecţii nu mă refer la sensul clasic, autohton, al termenului: un profesor care stă şi prezintă lecţia şi, eventual, mai scoate la tablă câte un elev. Acolo, procesul didactic se desfăşura puţin diferit: orice noţiune predată era însoţită de aplicaţia ei practică. Exerciţiile de imaginaţie mergeau până la a stimula profesorii să construiască, ajutându-se de materiale, oraşul viitorului de pe Marte”, continuă, entuziasmat, Muscaş.

Mai mult, dascălii au avut ocazia să lanseze minirachete, iar „Misiunea spaţială” a pus cadrele didactice în postura de a simula activităţi ca la NASA, fiecare având roluri de comandă sau de pilotaj.

Cu impresiile şi cunoştinţele căpătate în SUA, Viorel Muscaş vrea să facă, la Oradea, un curs opţional pentru studierea „Ştiinţelor Spaţiului şi Pământului”. Până când acesta va fi aprobat, îi trimite pe elevii săi „într-o călătorie” virtuală, pe www.nasa.gov.

Primul pas pe care trebuie să-l urmeze un profesor pentru a pleca în Huntsville este completarea formularului de aplicare, pe www.honeywell.com. Acesta este disponibil în toam na fiecărui an şi poate fi completat până la sfârşitul lunii decembrie. Răspunsul cu privire la acceptarea în proiect vine cel târziu la începutul lunii martie.

Viză, pălărie, umbrelă

Dacă eşti primit în tabără, urmează înscrierea pentru interviu, la Ambasada SUA din Bucureşti, primirea vizei cu toate actele pe care le implică, achiziţionarea biletului de avion şi încropirea bagajului. Pentru acesta, organizatorii dau detalii precise: ţinută lejeră, pălărie, umbrelă sau haină de ploaie, aparat foto, cartelă telefonică sau telefon mobil şi spray împotriva gândacilor. În fiecare an, 100 de profesori din 27 de ţări participă la acest program.

"Procesul didactic se desfăşura di ferit: orice noţiune e ra însoţită şi de aplicaţia practică. Exerciţiile de ima ginaţie merge au până la a stimula profesorii să con struiască, ajutându-se de materiale, oraşul vii torului de pe Marte." 
– Viorel Muscaş profesor, Oradea