Primii 50 de romi repatriaţi din Franţa au ajuns pe aeroportul Aurel Vlaicu din Bucureşti, îmbarcaţi la bordul unui avion închiriat de autorităţile franceze. Majoritatea se va întoarce acasă în comunele din jurul Bucureştiului şi în oraşele din sudul ţării de unde provin.

Statul francez repatriază 371 de români de etnie romă. În lipsa unor programe româneşti de reintegrare coerente, mulţi vor pleca înapoi. Un număr de 371 de cetăţeni români de etnie romă vor fi aduşi în ţară, din Franţa, cu trei zboruri, "fiind vorba despre întoarceri voluntare în cazul tuturor", a spus ieri secretarul de stat pentru problemele romilor în relaţia cu Franţa, Valentin Mocanu. Potrivit acestuia, mâine vor mai veni alte 132 de persoane, pe Aeroportul din Timişoara, iar săptămâna viitoare urmează să ajungă în România un ultim grup, de 160 de persoane.

Mocanu a adăugat că reprezentanţii MAI, alături de autorităţile locale, se vor ocupa de primirea romilor din Franţa.

Programul curselor, conform Mediafax:

• 19.08.2010 – 14 persoane; Paris / Ch. de Gaulle – Bucureşti / Henri Coandă (orele 16.20) – 79 de persoane; Lyon – Bucureşti / Aurel Vlaicu (sosire orele 17.05)
• 20.08.2010 – 132 de persoane; Paris / Orly – Timişoara (sosire orele 16.30)
• 26.08.2010 – 160 de persoane; Paris / Charles de Gaulle – TBC destinaţia din România
• 02.09.2010 – 16 persoane; Paris / Charles de Gaulle – Bucureşti / Henri Coandă (16.20)
• 16.09.2010 – 11 persoane; Paris / Charles de Gaulle – Bucureşti / Henri Coandă (16.20)

Foto: Octavian Cocoloş La Berini, în judeţul Timiş, romii repatriaţi deja anul acesta sau în anii trecuţi aşteaptă să primească ajutor de la guvernul francez. Asta după ce au înţeles că autorităţile române nu au nicio strategie de a-i ajuta să rămână. Alexandru Novacovici s-a întors din Franţa în urmă cu patru luni. Locuieşte într-o casă de pământ, recent pictată. În curte are o masă lungă de lemn şi un grătar.

Nu lucrează grădina, iar fântâna nu mai are de mult timp apă potabilă. Împreună cu soţia şi trei copii, au primit la "repatriere" 1.100 de euro, bani de drum, din care au trăit mai bine de două luni.

"Acum nu mai avem bani. Autorităţile române nu ne ajută cu nimic. Am doi copii născuţi în Franţa, care n-au acte româneşti, deşi au 9 şi 6 ani. Din cauza asta nu primim nici alocaţie. Dacă nu primim ajutor încă câteva luni, plecăm din nou în Franţa", spune bărbatul de 45 de ani. Are şapte clase.

Înainte de Revoluţie a lucrat ca muncitor necalificat la fabrica de bere din Timişoara. În Franţa a stat 15 ani, în mai multe oraşe, dar a făcut naveta în România, să-şi ajute familia.

"Nu poţi trăi aici. Oricât de rău am fi dus-o în Franţa, până şi mâncarea sau fructele din pubele erau de calitate, bune de mâncat, mai proaspete decât am fi cumpărat aici, de la piaţă. Iar aici nu avem unde lucra, pe când în Franţa vindeam ziare, lucram cu ziua sau, în cel mai rău caz, cerşeam. Chiar şi aşa, făceam câteva sute de euro pe lună", mai spune bărbatul.

După experienţa din Franţa şi-a cumpărat televizor, cuptor cu microunde şi alte electrocasnice.

Cazul fericit al unui repatriat devenit fermier

"Reinserţia romilor depinde de noi toţi", este de părere Mariana Petersel, preşedinta Generaţia Tânără, un ONG care a reuşit să integreze social 43 de familii de romi.

Cu câte 3.660 de euro plătiţi de Guvernul Franţei, după o selecţie precedată de o monitorizare timp de un an, 42 de familii, majoritatera din Timiş, au ajuns să aibă propriile afaceri. Unii au ferme de animale, alţii magazine alimentare, iar cel mai viteaz dintre ei a deschis o firmă de construcţii, iar cum lucrează în Franţa cu ONG-uri care încearcă să ajute etnicii romi. Este, de exemplu, cazul familiei Stancu, care locuişte vizavi de Novacovici.

După numai şase luni de aşteptare a fost prima, şi singura până acum, care a primit ajutorul francez. Ion Trandafir Stancu, 43 de ani, a primit acum doi ani, cei 3.660 de euro.

"În 2008, cu banii de la francezi şi ajutor de la asociaţia Generaţia Tânără am cumpărat opt vaci. Din păcate, după un an am constatat că nu pot vinde laptele, aşa că am renunţat la vaci şi am cumpărat 46 de oi. Acum vor face pui şi anul viitor vom avea peste 80 de oi. E o afacere de familie. Ginerele meu le paşte şi are grijă şi de oile altor săteni români. Aşa ne câştigăm traiul", povesteşte el.

Din toamnă, şi copiii lui vor intra în program. Deja au construit un grajd, astfel că ferma se va extinde. "Suntem foarte mulţumiţi. După ce am plecat în Franţa în 1993, vrem să rămânem aici. Aici e acasă, e bine şi pentru că am fost ajutaţi să ne putem începe un trai decent", a mai declarat Stancu.

Trăieşte într-o casă micuţă împreună cu soţia, şi familiile celor patru copii ai săi, care i-au făcut, împreună, 10 nepoţi. Pentru orice vizită de soi scoate pe masă Pepsi şi un set de pahare aurite, dispus să-şi povestească istoria de succes oricui este interesat.

CAZ FERICIT. Ion Trandafir Stancu a pus pe picioare o afacere cu banii de la francezi şi sub supravegherea atentă a unui ONG FOTO: ADI PÎCLIŞAN

Ajutaţi de ONG-uri

Chiar dacă vorbim despre microproiecte şi de faptul că romii integraţi social reprezintă sub 1% din numărul total la romilor din România, cei vizaţi sunt asistaţi în permanenţă de ONG-uri. Vizite, telefoane, ajutor în dialogul cu autorităţile. Niciun ban nu a ajuns direct în mâna romilor, ci a făcut obiectul unor tranzacţii.

"Când le-am luat animale, banii au intrat direct în contul vânzătorului", mai spune Petersel. Tot ea atrage atenţia că nu e deloc facil lucrul cu romii. "Vorbim totuşi despre o populaţie nomadă. Sunt oameni mereu în mişcare, căutând să trăiască într-o manieră facilă". (A contribuit Oana Crăciun)

LIPSĂ DE STRATEGIE

Guvernul aşteaptă soluţii de la ONG-uri

Oficial, România are 537.000 de cetăţeni de etnie romă. Reprezentanţi ai acestei etnii spun însă că numărul real se apropie de două milioane. Cu ochii la buletinele de ştiri şi pe informaţiile parvenite pe surse, ONG-urile din România aşteaptă repatrierea romilor din Hexagon: cei întorşi trebuie reintegraţi social, motivaţi să se sedentarizeze, şi asta fără ca guvernul să aibă vreo strategie coerentă în această direcţie.

Se consideră discriminaţi

Puse faţă în faţă cu iminenţa repatrierii sutelor de familii care au pelcat din ţară tocmai pentru că s-au considerat fără un viitor, autorităţile române le-au cerut abia acum ONG-urilor rome să facă sugestii. Care, la rândul lor, au solicitat o strategie naţională, punctând faptul că e momentul ca şi statul să se implice în mod real.

Romii, în continuare, se consideră discriminaţi. "Romii sunt la fel de discriminaţi în România ca în Franţa sau oriunde în Europa. Diferenţa e că sărăcia e mai mare aici decât în alte ţări. În România, oamenii n-au bani pentru trai, iar aceasta e raţiunea pentru care romii pleacă în lume", spune Letiţia Mark, preşedinta Asociaţiei Femeilor Ţigănci "Pentru Copiii Noştri" din Timişoara.

Leonard Bebi, preşedintele altui ONG care lucrează pe consiliere şi reinserţie socială a romilor, Parudimos, continuă ideea: "Romii sunt discriminaţi pe piaţa muncii pentru că nu au calificare şi pentru că, în general, angajatorii n-au încredere în ei. În fond, nu e ceva justificat, tot ce deranjează este culoarea pielii. Avem numeroase exemple de oameni care au aplicat pentru zeci de locrui de muncă şi nu au fost acceptaţi, spunându-li-se că acel loc nu mai era disponibil, pentru ca, ulterior, în locul lor să fie angajat un ne-rom".

Lipsiţi de acte

O primă strategie necesară este aceea de a-i face pe romi să intre în legalitate, adică să aibă acte de identitate. Reprezentanţii etniei susţin că aceia care nu au acte fie s-au născut ca atare din părinţi care, la rândul lor, fie n-au avut, fie le-au pierdut pe parcurs.

"Unii şi le-au distrus ca să nu li se poată impune plata impozitelor şi a taxelor", explică un etnic rom.

"Dacă nu primim ajutor în câteva luni, plecăm din nou"