Sustenabilitatea va deveni, într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat, o cerință obligatorie pentru majoritatea firmelor din România, indiferent de ordinul de mărime. Multe dintre ele sunt însă abia la început de drum, iar provocările sunt numeroase. Masa rotundă organizată de Capital și InfoFinanciar pe acest subiect a venit în sprijinul acestora, prezentând o serie de modele sustenabile de business.

Capital și InfoFinanciar au organizat marți, 16 aprilie, masa rotundă „Modele sustenabile de business“. Evenimentul, dedicat modului în care este abordată sustenabilitatea în România atât de marile companii locale și multinaționale, dar și de IMM-uri, a reunit reprezentanți ai mediului privat, ai autorităților publice, precum și ai asociațiilor implicate în acest domeniu.

În cadrul evenimentului, problematica sustenabilității a fost analizată și dezbătută din mai multe perspective. Cea a măsurilor de sprijin pe care le oferă deja statul. Dar și a celor de care mediul privat simte că are nevoie. Stimulentele care ar trebui acordate pentru facilitarea adoptării au fost susținute și de reprezentanții oficiali. Dar și penalitățile prevăzute de nomativele europene.

Abordarea complementară a acestui concept, încă nou pentru multe companii, deși raportarea ESG va deveni normă nu peste mult timp și pentru IMM-uri, a schițat o imagine de ansamblu a ceea ce înseamnă sustenabilitatea în România la nivelul anului 2024. Dar a a promovat și o serie de modele de bune practici care pot fi replicate. Totodată, masa rotundă „Modele sustenabile de business” a evidențiat câteva direcții concrete de acțiune prin care sustenabilitatea poate fi transpusă în concret.

Iată principalele declarații ale participanților la evenimentul organizat de Capital și InfoFinanciar.

Finanțări generoase pentru „Componenta Green”

Laurențiu Crîmu, director general PNRR Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), a prezentat care este situația finanțărilor alocate în cadrul Planului Național.

Potrivit acestuia, „Componenta Green” este una dintre cele mai importante din PNRR, alături de digitalizare. „Prin intermediul acesteia, Ministerul Mediului are la dispoziție trei componente de finanțare. În componenta trei, destinată managementului deșeurilor, bugetul alocat este 1.239 milioane de euro. Managementul integrat al deșeurilor include mai mult subcomponente și vizează, în principal, crearea de centre de aport voluntar la nivelul UAT-urilor. Apelul a fost lansat și s-au semnat contracte de peste 30% din valoarea alocării. Ceea ce arată un interes crescut al UAT-urilor în această zonă. Sunt alocări generoase și în POIM - 2 miliarde de euro din finanțări europene și 300 de milioane din bugetul de stat.”, a precizat Laurențiu Crîmu.

Susținere și de la Ministerul Economiei

Subiectul finanțării a fost adus în discuție și de Camelia Luciana Taină, director general al Direcţiei Generale Antreprenoriat şi Finanţări pentru IMM-uri, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT).

„Cel mai cunoscut program, prin care sunt acordate 10.000 de finanțări nerambursabile la fiecare doi ani, este Start-Up Nation. Anul acesta am crescut alocația financiară nerambursabilă de la 40.000 de euro la 50.000 de euro. Finanțăm o gamă diversă de coduri CAEN. Dar venim și cu o altă noutate în ediția din 2024 a acestui program. Vom avea cursuri de inițiere în pregătire antreprenorială, pentru tinerii între 18 și 30 de ani.”, a explicat Camelia Taină.

Ministerul Economiei are în pregătire și un program destinat femeilor antreprenor. „Spre deosebire de ediția anterioară, programul este gândit ca unul de dezvoltare. Alocația financiară nerambursabilă va fi de 40.000 de euro. Iar bugetul – de 200 de milioane de lei. Așadar, finanțăm 1.000 de doamne pentru proiecte de retehnologizare sau de implementare de noi tehnologii în companiile lor.”, a precizat directorul MEAT.

Sustenabilitatea este impulsionată de competitivitate

Marius Brînzea, directorul de strategie al Reciclad'OR, a atras atenția asupra falselor percepții pe care le generează sustenabilitatea.

„S-a creat o falsă impresie asupra faptului că raportarea de sustenabilitate va crește gradul de preocupare al companiilor pentru acest domeniu. Este eronat. Preocuparea companiilor pentru sustenabilitate nu este dată de o obligație legală de a raporta, ci de competitivitate. Căci trebuie privit mai în amăpnunt. Până a raporta ceva, trebuie să faci, să ieși în evidență. Altfel, nu vei fi observat, vei fi eliminat din piață.”, a explicat Marius Brînzea.

Perspectiva sa este ancorată în realitate - Reciclad'OR este specializată preluarea responsabilității colectarii pentru deseurile de ambalaje. Organiozația este lider al pieței și al transferului de responsabilitate și are în portofoliu peste 1000 de companii partenere.

„Sustenabilitatea a venit în atenția companiilor din ce în ce mai mult odată cu anul 2018 când s-a adoptat planul pentru economie circulară. Iar acum avem un nou plan pentru economia cicrulară. Companiile au înțeles foarte bine că trebuie să se alinieze la ideea Pactului verde european. În aceste circmunstanțe, constatăm deja că inclusiv companiile românești sunt din ce în ce mai atrase de sustenabilitate.”, a mai precizat Marius Brînzea.

Eficiența energetică, o soluție concretă

Cristian Bordei, membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senatul României, a prezentat modul în care sustenabilitatea poate fi îmbunătățită prin inițiativele în domeniul eficienței energetice.

„Energie durabilă înseamnă energie regenerabilă. Un consum energetic sustenabil înseamnă să folosești 100%, dacă se poate, energie din surse regenerabile. Există în acest sens garanțiile de origine pe care ANRE le oferă. Acestea devin un instrument din ce în ce mai bun pentru vânzarea energiei. Se cer tot mai mult aceste garanții de origine.”, a explicat senatorul.

Companiile pot însă alege dacă rămân cumpărători de energie sau optează să își producă propria energie. Respectiv, să devină prosumatori sau chiar independenți energetic, construindu-și facilități de producție de energie regenerabilă. „Cei care merg pe această variantă, mai ales dacă vor să devină independenți energetic, trebuie să aibă mare grijă și la componenta de stocare. În momentul de față, lipsa acesteia este elementul care perturbă cel mai mult sistemul energetic în România și prețurile.”, a mai precizat Cristian Bordei.

ADN-ul japonez în domeniul sustenabilității

Ursus Breweries are, în prezent, unul dintre cele mai ambițioase planuri în domeniul sustenabilității. Compania și-a propus până anul viitor reducerea cu 50% a emisiilor de CO2 ale fabricilor de bere și utilizarea de electricitate 100% din surse regenerabile

„Ursus Breweries face parte din grupul Asahi, o companie din Japonia. Iar ADN-ul japonezilor se regăsește și în ceea ce facem noi în domeniul sustenabilității în cadrul Ursus Breweries. O astfel de mare companie își trasează planurile de viitor pe un termen lung din mai multe perspective. De altfel, suntem printre primele companii care am introdus în perspectivele de performanță indicatotul de sustenabilitate. Suntem atenți însă și la profitul obținut după ce scădem extremitățile negative ce implică costurile de mediu. Acest procedeu poartă denumirea de Sustainable EBITDA.”, a precizat Robert Uzună, vicepreşedinte Corporate Affairs Ursus Breweries.

Potrivit acestuia, conceptul de sustenabilitate reprezintă o provocare pe care o resimt toate business-urile. Atât IMM-urile, cât și multinaționalele. „Însă este o cerință a oamenilor. Au conștientizat problema și cer din partea companiilor să fie sustenabile. Și asta chiar dacă acest lucru implică costuri suplimentare pentru moment.”, a subliniat Robert Uzună.

Statul trebuie să investească

Ioan Mang, vicepreşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaților, a explicat modul în care poate interveni statul pentru a sprijini sustenabilitatea în mediul privat.

„Este important să ne gândim și la eforturile pe care societățile trebuie să le facă pentru a trece la această raportare de sustenabilitate. Prin aceste măsuri pe care societățile le iau, ele trebuie să aibă și niște avantaje. Adică să obțină un câștig suplimentar prin introducerea măsurilor. Altfel nu va exista interes, va fi doar o raportare fictivă. Ne vom lăuda că am făcut ceva și de fapt nu am făcut mare lucru. De asemenea, cred că societățile vor trebui să crească renumele sustenabilității ca brandul lor să fie cunoscut. Iar statul are rolul de a promova și sprijini financiar această măsură.”, a explicat Ioan Mang.

Sustenabilitatea costă

Tulia Cășvean, director Comunicare Corporativă Transavia, a venit cu o altă perspectivă. Cea a unui jucător din mediul privat care a abordat sustenabilitatea sub toate aspectele sale de mai mulți ani.

„Transavia a început demult această călătorie în direcția sustenabilității. De aceea, nu suntem obligați să facem acum un salt foarte mare. Pentru noi este o evoluție normală, naturală. De mai bine de 15 ani, tot ce înseamnă ESG trăiește la noi în companie. (…) Cred însă că este important să amintim că nu se poate sustenabilitate fără profitabilitate. Dar nici profitabilitate fără sustenabilitate. Devine din ce în ce mai scump dacă nu ești sustenabil.”, a explicat reprezentantul Transavia.

Tulia Cășvean a evidențiat însă și faptul că sustenabilitatea costă. Mai ales dacă măsurile nu au fost luate din timp: „De exemplu, Transavia investește profitul pe care îl obține an de an, unul dintre cele mai mari din sectorul alimentar. (...) Anul trecut am finalizat cea mai mare investiție din industria alimentară în energie verde de peste 35 de milioane de euro.”

Statul sprijină economia circulară

Nicolae Trofin, chief sales officer & Business Partnerships Flip.ro, a prezentat în cadrul evenimentului o altă perspectivă din care companiile pot aborda conceptul de sustenabilitate.

„Nu puține sunt companiile care au înțeles ce este aceea economie circulară. Noi avem peste 10.000 de companii care au făcut business cu noi. Au vândut sau au cumpărat telefoane recondiționate, au conștientizat faptul că sustenabilitatea este un pilon important. Înseamnă că suntem pe drumul cel bun.”, a explicat Nicolae Trofin.

Potrivit acestuia, statul român se implică activ în promovarea și susținerea conceptului de economie circulară.

”Este foarte important de menționat că, la nivel de stat, avem un program ce vizează economia circulară. Este un pas important că autoritățile se implică și ajută mediul privat pe zona aceasta de sustenabilitate și economie circulară. Noi, la flip.ro, suntem generatori de economie circulară și am salutat acest lucru. Pe de altă parte, vedem un salt foarte mare și în cazul companiilor private. Sunt din ce în ce mai multe cele care se implică în activități și campanii. Așteptăm acum ca și statul să țină pasul.”, a mai declarat Nicolae Trofin.

„Lasă, mă, că o să treacă!”

Ciprian Stănescu, preşedintele Social Innovation Solutions Academia de Sustenabilitate, a adoptat o abordare critică a sustenabilității. Bazată însă pe realitatea locală.

„Dacă, de mâine, toate IMM-urile din România, plus companiile mari, ar trebui să raporteze, ar însemna o blocare completă a economiei. (…) A doua veste pe care o văd destul de proastă este că, inclusiv în rândul marilor companii, raportarea de sustenabilitate și măsurarea în framework-ul de ESG este luată, câteodată, ca o glumă. Sau chiar în derâdere, în zona de: «Lasă, mă, că o să treacă!». Lucru care nu va trece.”, a subliniat Ciprian Stănescu.

Există însă și vești bune susține acesta. Una dintre acestea este că foarte multe IMM-uri sunt interesate de sustenabilitate: „Avem câteva sute de IMM-uri între 10 și 30 de milioane unde vedem nu doar un interes crescut, ci o abundență a dorinței de a face repede ceva. Pentru că s-au prins că pot să devină mai competitive.”

Cum se transformă afacerea

Cristian Ormindean, expert la Biroul de Asistență pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, a prezentat riscurile pe care le pot genera întârzierile în abordarea cerințelor de sustenabilitate.

„Dacă ai luat măsurile necesare până cel târziu prin 2022, atunci este simplu. Altfel, discuția poate deveni lungă la nivelul raportării sustenabilității. Pentru că este o transformare care începe la nivel managerial, se extinde apoi la toate departamentele, până la nivelul fiecărui punct de lucru. Însă, până acolo, avem de-a face cu foarte multe standarde. Există vreo 800 de pagini în care se explică cum trebuie ca o companie să întocmească aceste rapoarte. Volumul în sine este copleșitor.”, a precizat Ormindean.

Potrivit acestuia, un punct sensibil îl poate reprezenta și legea. Care vine oarecum să îngreuneze viața afacerilor. „Însă, ca orice problemă, aceasta aduce cu sine o oportunitate. Căci, prin aceste reguli riguroase, afacerea se transformă, dar în interesul consumatorilor. La nivel european, asta este ceea ce-și doresc consumatorii. Legislatorii au făcut acest lucru influențați de piață. Iar orice companie trebuie să urmărească și cerințele publicului.”, a mai precizat expertul.

Amprentă pozitivă asupra mediului înconjurător

Mario Crețu, corporate affairs director Carrefour România, a venit cu o perspectivă optimistă, bazată pe rezultatele concrete obținute de companie.

„De 30 și ceva de ani avem parte de concepte. Că vorbim de reforme, corupție și așa mai departe. Iar acum ne preocupă sustenabilitatea. Eu sunt optimist. M-am gândit cu colegii mei ce și cum să facem în ceea ce privește ESG-ul și spun că ne iese. Reușim să ne punem amprenta pozitiv asupra mediului înconjurător.”, a declarat Mario Crețu.

Iar rezultatele obținute de Carrefour România o demonstrează din plin.

„De exemplu, avem peste 4.000 de furnizori locali cu care lucrăm zi de zi. Colaborăm cu producători locali, undeva la 1.300 spre 1.400. Iar dintre aceștia, aproximativ 700 sunt ultra-locali. Adică își livrează marfa pe o rază de 50 de kilometri în jurul zonei de producție. Acest aspect ține și el de sustenabilitate. Nu se consumă așa mult combustibil, iar alimentele proaspete ajung la consumator mai repede”, a explicat Mario Crețu.

Potrivit acestuia, Carrefour România este o companie românească și care face lucruri bune: „Avem în jur de 17.000 de angajați româmni. Și chiar dacă se spune despre multinaționale că sunt cele care fac lucruri rele, eu nu mă încred în asta. Sm venit cu niște cifre care demonstrează că îndeplinim criterii importante din domeniul sustenabilității.”

Sustenabilitatea din perspectiva antreprenorilor

Daniela Marișcu, preşedintele Consiliul Patronatelor ESG din România, a abordat sustenabilitatea din perspectiva companiilor antreprenoriale.

„Este fain să faci asta când ai capital. Dar să vezi cum este când ești antreprenor și nu ai capital pentru asta. Și o faci totuși, pentru că este în ADN-ul tău. Sau pentru sustenabilitatea reprezintă chiar firul epic al activității tale. (…) Noi, antreprenorii, reușim, zi de zi, fără capital. Iar aici aș face o mică sesizare către MIPE, pentru că dacă vrem să obținem puncte pentru scorul de ESG nu avem.”, a explicat Daniela Marișcu.

Preşedintele Consiliul Patronatelor ESG a propus includerea pe lista „recompenselor” și a eficienței utilizării apei. Potrivit acesteia, apa nu a fost privită decât ca o resursă, nu ca un activ. Iar această poziționare trebuie schimbată foarte rapid.

„Mă bucur că s-a prezentat conceptul de recompensă, nu de penalitate. Ar fi bine ca firmele antreprenoriale să poată beneficia de un spor de finanțare atunci când au o componentă evidentă de sustenabilitate. Una măsurabilă însă.”, a subliniat Daniela Marișcu.

ASAP, un program cu rezultate concrete

Mihaela Tutunaru, coordonatorul Programului Armata Selectării Atente a Plasticului (ASAP), a prezentat un alt mod în care sustenabilitatea transformă deja, concret, societatea românească.

„ASAP este un program care a început în 2020 și prin care urmărim informarea corectă despre colectarea selectivă și responsabilă în cadrul unităților de învățământ din țară care au dorit să ni se alăture inițiativei. (…) Oamenii reacționează, inclusiv tinerii, publicul nostru țintă. Noi ne concentrăm pe elevii de gimnaziu și de liceu. Suntem de părere că în școli sunt viitori cetățeni ai României.”, a declarat Mihaela Tutunaru.

În cadrul programului ASAP a fost pus în funcțiune și un sistem prin care se pot urmări deșeurile colectate din școli. La final de 2022, 1600 de școli erau interesate de program. Peste 900 erau deja active, iar mai mult de 400 deja raportau. Până în prezent s-au adunat circa 15 kilograme de deșeuri reciclabile per elev

„Încurajăm, de asemenea, un dialog între elevi și profesori pe aceste teme. Ar fi bine ca tinerii din ziua de azi să știe aceste noțiuni și să le implementeze cum cred ei de cuviință.”, a mai declarat coordonatorul programului.

Mai mult decât rapoarte frumoase

Raluca Rotaru, managing director Chapter 4 România, a venit cu o altă perspectivă - cea a modului în care companiile pot să comunice rezultatele obținute în domeniul sustenabilității. Agenția a creat o echipă pentru sprijinirea clienților în identificarea nevoilor și comunicarea acțiunilor de CSR și ESG.

„Comunicarea este la intersecția drumurilor. De exemplu, am menționat consumatorul și nivelul său de pregătire în ceea ce privește sustenabilitatea. Acesta înțelege, este pregătit să accepte conceptul. De aceea, avem nevoie să ne adaptăm la public atunci când vorbim și comunicăm despre ceea ce facem. (…) Fiecare companie în parte trebuie să transmită mai departe informația, către public, conform nivelului de pregătire în materie de sustenabilitate al acestuia. Dar nu trebuie să vorbim doar vorbe. Nu trebuie să transmitem publicului doar câteva rapoarte frumoase. Este nevoie de o poveste.”, a explicat Raluca Rotaru.

Masa rotundă „Modele sustenabile de business” a fost organizată de către Capital și Infofinanciar cu sprijinul companiilor: Philip Morris România, Reciclad’OR și Corteva Agriscience. Partenerii media ai evenimentului, care poate fi vizionat integral pe canalul YouTube Hai România, au fost Evenimentul Zilei și InfoActual.