Membrii Asociaţiei Suporterilor Români (ASR) spun că se vor alătura mâine, începând cu ora 18.00, "de data aceasta în mod organizat", protestelor din Piaţa Universităţii, în zona fântânii de la Facultatea de Arhitectură.
"Deşi în primele zile ale demonstraţiilor, membrii galeriilor bucureştene au fost supuşi unui tir neîntrerupt de acuze şi jigniri, elanul izvorât din năzuinţa spre un viitor mai bun a purtat, în fiecare seară, în mod independent, suporterii spre piaţa în care eroii Revoluţiei noastre s-au jertfit pentru dobândirea libertăţii", se arată în comunicatul de presă al ASR.
Aceştia mai spun că niciun exponent politic, sindical sau patronal nu a demonstrat până acum că are voinţa de a asculta cu adevărat cerinţele românilor de rând. "Ignoranţa şi dispreţul cu care am fost trataţi de-a lungul timpului, ca cetăţeni români sau ca simpli suporteri, ne obligă să ne distanţăm, astfel, de orice fel de factor politic, şi să respingem ab initio orice asociere de acest fel. Din multitudinea de idei exprimate atât în Piaţa Universităţii cât şi în cadru privat, anumite aspecte legate de doleanţele noastre se pot desprinde clar ca fiind comun", mai spun reprezentanţii ASR.
Asociaţia Suporterilor Români a făcut şi o listă de "cauze de interes imediat şi general" pe care le vor susţine:
- Garantarea şi ocrotirea REALĂ a libertăţii de exprimare în ţara noastră, drept constituţional îngrădit gradual în ultimii ani, prin concursul factorilor decizionali din guverne şi instituţiile de represiune;
- Direcţionarea bugetului de stat către sănătate şi învăţământ, în dauna suplimentării anuale a fondurilor unor instituţii poliţieneşti sau a serviciilor cu caracter obscur;
- Păstrarea valorilor pe pământuri româneşti; pregătirea tinerilor, elevi şi studenţi, într-un cadru neviciat de lipsurile şi neajunsurile profesorilor, de natură materială sau profesională; poziţionarea culturii mai presus de interesul creării unei mase îndobitocite şi uşor manevrabile;
- Conservarea patrimoniului arhitectural naţional şi al avuţiilor naturale care nu au fost încă rupte din corpul ţării româneşti, în general, şi sistarea proiectului Roşia Montana, în particular;
- Reducerea corupţiei la nivel înalt şi condamnarea marilor prăduitori, mult aşteptată şi promisă în fiecare campanie electorală. Normalizarea activităţii puterii legislative, care aparţine, conform principiului separaţiei puterilor într-un stat democratic Parlamentului, nu Guvernului. Adoptarea legilor de interes general în urma dialogului cu segmentele sociale implicate, în interesul acestora, spre opoziţie cu cel al diferitelor grupuri oligarhice;
- Îndreptarea atenţiei autorităţilor spre grupurile tot mai numeroase de interlopi, pentru minimizarea fenomenului infracţional. Excizarea elementelor corupte, aflate în poziţii de conducere şi comandă, care preferă acţiuni de imagine, precum oprimarea cu orice ocazie a suporterilor (prin abuzuri, legitimate prin adoptarea unor norme neconstituţionale ca în Legea 4/2008 şi modificările ulterioare), în locul luptei demne împotriva traficanţilor, cămătarilor şi grupărilor infracţionale.
Recomandările noastre
