Românii au început să nu-şi mai fac cumpărăturile la supermarketuri, aşa cum făceau de obicei. În ultima perioadă preferă să meargă la un alt tip de magazine, unde produsele pe care le au pe listă sunt mult mai ieftine.

Magazinele de tip discount au devenit principalul canal de achiziţii de bunuri pentru români în primul trimestrul din acest an, acest canal devansând în premieră supermarketurile, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK.

Vânzările de produse alimentare scad aproape lună de lună, de exemplu în iunie, comercianții au încasat cu peste 113 milioane de lei mai puțin decât în luna mai 2023, după ce și în mai scăzuseră cu peste 100 de milioane, arată datele INS.

Magazinele de tip discount, la mare căutare

Magazinele de tip discount au ajuns să aibă o cotă de piaţă în valoare de aproape 28%, conform datelor GfK Consumer Panel. Atât Lidl – cel mai mare jucător din comerțul FMCG local, cât şi Penny şi Supeco (concept al Carrefour) au susținut creşterea cu peste 20% a canalului de discount în primul trimestru din acest an, comparativ cu primele trei luni din 2022. Asta dovedește că românii sunt atenți la fiecare leu.

De partea cealaltă, comercianții se plâng că veniturile din vânzări nu mai sunt ce erau odată. În martie 2023 a fost vârful de vânzări de alimente din prima jumătate a anului- circa 12,5 miliarde de lei- dar asta pentru că oamenii făceau cumpărăturile pentru Paștele care se apropia (care a fost în aprilie).

Marfă multă, clienţi puţini. Sursa foto: Pixabay

„Dinamica accelerată a discounterilor vine pe fondul expansiunii acestora atât în oraşele mici, cu mai puţin de 50.000 de locuitori - unde aceşti jucători au sărit pragul de 35% cotă de piaţă, cât şi în urbanul mare (peste 150.000 de locuitori) şi în Bucuresti & Ilfov - unde hipermarketurile şi supermarketurile pierd teren. În plus, contextul inflaţionist al ultimului an a făcut ca shopperii să migreze către alternative mai ieftine la produsele pe care obişnuiau să le cumpere, există un fenomen de downtrading generalizat, la nivelul tuturor canalelor de achiziţii ale gospodariilor”, spunea recent Diana Scăunaşu, consumer panel director în cadrul GfK Romania.

Per total, comerţul modern a ajuns să mănânce peste 75% din banii românilor, comerțul tradiţional continuând să piardă teren.

Ce se va întâmpla până la sfârșitul anului

Pentru următoarele trei luni, managerii din comerțul cu amănuntul spun că cele mai mari creșteri de prețuri vor fi cele la alimente, băuturi și tutun , potrivit anchetei INS.

Analiștii economic spun că şi comercianții sunt vinovați pentru că nu acceptă scăderea marjei de profit, fiind lacomi, iar acum suportă consecinţele. Iar despre inflația prin lăcomie vorbea și Mugur Isărescu în Raportul privind inflația.

„Eu nu cred în teoria lăcomiei pentru că important este ca cineva să cumpere produsul. Teoria lăcomiei se aplică atâta timp cât există cerere pe piață. Puteam să strângem mai tare politica monetară, să nu mai avem acel excedent de cerere care, nu că a favorizat, dar a permis ca inflația să fie mai mare. Nu știm cu exactitate care a ar fi fost rezultatul pentru că o bună parte din creșteri a vin din costuri”, arată Raportul asupra inflației.