International
Summitul NATO de la Haga. Nicușor Dan participă la negocierile privind securitatea și bugetele de apărare
Sursa: Inquam Photos/George Călin
Din cuprinsul articolului
Președintele Nicușor Dan va participa marți și miercuri la reuniunea NATO de la Haga, unde conducătorii țărilor membre vor dezbate acțiuni importante pentru majorarea fondurilor alocate apărării și consolidarea securității euroatlantice.
Președintele Nicușor Dan va participa activ la summit
Președintele Nicușor Dan va participa marți și miercuri la summitul NATO de la Haga, unde liderii vor discuta consolidarea securității și creșterea bugetelor de apărare, relatează Agerpres.
În cadrul reuniunii de lucru, președintele va sublinia rolul esențial al relației transatlantice și al apărării colective, bazate pe Articolul 5 al Tratatului de la Washington. De asemenea, Nicușor Dan va susține deciziile privind majorarea progresivă a bugetelor pentru Apărare și întărirea poziției NATO în ceea ce privește descurajarea și apărarea comună. Totodată, va solicita o atenție sporită pentru Flancul Estic și zona Mării Negre, considerate priorități strategice pentru securitatea euroatlantică.
Președintele României va reafirma, de asemenea, sprijinul constant și pe termen lung pentru Ucraina, precum și pentru alte state expuse riscurilor generate de amenințarea rusă, cu un accent special pe Republica Moldova.
Liderii NATO se pregătesc să aprobe creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB
NATO și UE / sursa foto: dreamstime.com
La summitul NATO, liderii celor 32 de state membre sunt așteptați să aprobe o majorare semnificativă a țintei de cheltuieli militare, de la actualul 2% din Produsul Intern Brut (PIB) la un nou prag de 5%. Această majorare va fi divizată în două părți: 3,5% din PIB pentru apărarea de bază, care include trupele și echipamentele militare, și 1,5% pentru investiții legate de securitate, precum adaptarea infrastructurii critice, securitatea cibernetică și protecția conductelor energetice.
În prezent, doar 22 dintre țările membre cheltuiesc cel puțin 2% din PIB pentru apărare. În medie, alianța a alocat anul trecut 2,61% din PIB pentru acest scop, însă există diferențe notabile între state. Polonia conduce topul, investind peste 4% din PIB, în timp ce Spania se află la capătul opus, cu sub 1,3%. Noua țintă reflectă angajamentul NATO pentru consolidarea securității în fața provocărilor regionale și globale.
NATO va stabili un nou obiectiv de cheltuieli pentru apărare până în 2035, pe fondul tensiunilor cu Rusia
Liderii țărilor membre NATO se angajează să atingă până în 2035 un nou obiectiv de cheltuieli pentru apărare, stabilind un prag total de 5% din PIB, care include atât finanțarea apărării de bază, cât și investiții extinse în securitate. Estimările arată că, în 2024, statele NATO au cheltuit peste 1,3 trilioane de dolari pentru apărarea de bază, în creștere față de un trilion acum un deceniu.
Motivația principală pentru această majorare este conflictul Rusiei în Ucraina, alături de temerile privind o posibilă amenințare directă din partea Moscovei în următorii ani. Totodată, SUA își pot reduce prezența militară în Europa, ceea ce determină capitalelor europene să își consolideze propriile capacități defensive.
Noile investiții vor viza, potrivit secretarului general NATO, Mark Rutte, domenii cheie precum apărarea aeriană, avioane de luptă, tancuri, drone, personal militar și logistică. Aceste măsuri vin să întărească capacitatea alianței de a răspunde eficient oricărei amenințări.
Discuții și reticențe în rândul țărilor NATO privind noile ținte de cheltuieli militare
Nu toate statele NATO sunt de acord cu noile ținte de cheltuieli militare. Premierul spaniol Pedro Sánchez susține că țara sa poate îndeplini obiectivele militare cheltuind doar 2,1% din PIB, deși oficialii NATO spun că Spania va fi monitorizată și trebuie să crească investițiile dacă este cazul. Slovacia și Italia și-au exprimat rezerve privind ritmul și nivelul creșterii bugetelor de apărare, iar Germania a anunțat că va majora cheltuielile până la 3,5% din PIB până în 2029, printr-un program de împrumuturi masive.
Fiecare țară va decide cum și de unde va aloca banii, în timp ce UE sprijină această creștere prin măsuri care permit creșterea cheltuielilor militare fără penalități fiscale și printr-un fond comun de 150 de miliarde de euro pentru proiecte de apărare.
Unele state europene solicită ca aceste împrumuturi să se transforme în subvenții, iar nu doar în credite, pentru cheltuielile militare, însă întâmpină opoziție din partea țărilor cu politici fiscale stricte, precum Germania și Țările de Jos.
Recomandările noastre
