„Nu crede tot ce primești pe Facebook sau WhattsApp.” Mesajul apare pe micile ecrane mai des decât „Metoda retragerii nu este sigură”.

Simularea Event 201 presupune că o epidemie de coronavirus izbucnește la o fermă de porci din Brazilia, este rapid transmisă la oameni și provoacă 65 de milioane de morți într-un interval de 18 luni, depășind astfel cea mai mortală pandemie din istorie, cea a Gripei Spaniole din 1918.

După ce detaliază acest scenariu terifiant, participanții avansează un pachet de șapte recomandări.

A șaptea dintre ele sună astfel:

„Guvernele și sectorul privat ar trebui să acorde o mai mare prioritate dezvoltării de metode pentru a combate dezinformarea înainte de următoarea pandemie.”

În cadrul simulării, unul dintre participanți, profesorul George F. Gao, director general al Chinese Center for Disease Control and Prevention, a afirmat:

„Avem mai multe cazuri (de îmbolnăviri) în China, s-au semnalat cazuri de deces și de asemenea echipa mea m-a avertizat că a apărut dezinformarea și că există persoane care cred că este vorba de mâna omului, că virusul a fost creat de vreo companie farmaceutică, astfel că există încălcări (ale reglementărilor impuse) și chiar decese provocate de dezinformare.”

Timothy Evans, director și decan la School of Population and Global Health la McGill University din Montreal, a vorbit despre necesitatea implicării instituțiilor mondiale, cum ar fi ONU sau OMS, în combaterea dezinformării ce ar putea veni din partea unor guverne naționale, chiar cu riscul de a se ajunge la „probleme de suveranitate”.

Evans a vorbit și despre necesitatea folosirea puterii „soft” și „stealth” pe care o pot exercita lideri religioși, din domeniul afacerilor sau alte personalități, pentru a influența liderii naționali.

Lavan Thiru, de la Monetary Authority din Singapore, a apreciat că ar putea fi nevoie ca guvernele să-și intensifice „măsurile concrete” împotriva știrilor false („fake news”).

„Poate că a venit momentul să expunem unele cazuri prin care putem să scoatem în față ca exemple pe anumiți autori și să-i dăm pe mâna justiției, să decidă ea dacă au răspândit cu adevărat informații false”, a spus Thiru.

Chiar dacă justiția va constata nevinovăția acestora, teama care se va instala va servi ca factor de autocenzură. De botniță. Exact acest rol îl au și cele două dosare penale deschise în România.