Drumul spre o lume fără arme atomice este unul deosebit de lung. Reticente în a-l parcurge până la capăt sunt inclusiv cele două state care au semnat, ieri, noul acord START.

SUA şi Rusia au convenit ieri, la Praga, asupra reducerii uriaşelor arsenale nucleare pe care le deţin, dar lumea fără arme atomice evocată de Barack Obama pare deocamdată o utopie. Chiar liderul SUA a declarat, după semnarea noului tratat START privind dezarmarea, alături de omologul său, Dmitri Medvedev, că a făcut „doar primul pas dintr- o călătorie mai lungă”, potrivit Reuters.

La sfârşitul a aproape un an de negocieri dificile, cei doi lideri au salutat cu destul optimism acordul. În vreme ce Obama a apreciat că tratatul va „face SUA şi lumea mai sigure”, Medvedev a rămas totuşi ceva mai precaut, menţionând că documentul este „un compromis rezonabil” şi reciproc avantajos.

Sancţiuni pentru Iran

Ambii lideri au fost de acord că tratatul întoarce o „nouă pagină” în relaţiile bilaterale. Primul semn de înţelegere a fost oferit chiar ieri, când Obama şi Medvedev s-au arătat de acord cu aplicarea de sancţiuni pentru Iran, suspectat că dezvoltă un program nuclear militar.

Şi aici au persistat diferenţele de nuanţă. Barack Obama a spus că aşteaptă ca ONU să aprobe „sancţiuni dure” pentru Iran, în vreme ce Medvedev a pledat pentru sancţiuni „inteligente”, care să nu afecteze populaţia iraniană.

Nu a fost singurul subiect de discuţie al celor doi. Revolta opoziţiei din Kârgâzstan, care a dărâmat guvernul şi vrea demisia preşedintelui, a reuşit chiar să amâne puţin semnarea tratatului. Motivul: importanţa strategică deosebită a statului din Asia Centrală, care găzduieşte o bază militară rusă şi, spre nemulţumirea Moscovei, una americană, vitală pentru aprovizionarea trupelor aliate din Afganistan. Un pas mic

În privinţa dezarmării, drumul este, aşa cum a spus Obama, unul lung, iar ameninţarea nu vine doar de la ţări precum Coreea de Nord sau Iran. Tratatul semnat de Rusia şi SUA prevede reducerea numărului de focoase nucleare la 1.550 pentru fiecare ţară în parte.

Numărul total al armelor nucleare, inclusiv cele nedesfăşurate sau care aşteaptă să fie dezafectate, este însă acum de aproximativ 23.000. O reducere semnificativă a armelor nucleare cu rază lungă de acţiune va cere negocieri complicate cu Rusia, care nu împărtăşeşte viziunea lui Obama privind o lume fără arme atomice, scrie BBC.

Experţii sunt precauţi. „Obama face paşi modeşti spre reducerea numărului de arme nucleare, dar până vom vedea schimbările pe care le evocă ar putea trece decenii sau chiar secole”, crede Nick Witney, expert în domeniul apărării, citat de „Deutsche Welle”.   

„Noua Europă”, din nou în atenţia preşedintelui SUA

Scurtul sejur al preşedintelui Obama la Praga avea ieri în program o întâlnire cu 11 lideri din estul şi centrul Europei, printre care şi Traian Băsescu. Un grup select, pro-atlantist, pe care fostul secretar al Apărării din mandatul lui George W. Bush, Donald Rumsfeld l-a botezat „noua Europă”. Niciun oficial din „vechea Europă” nu a fost invitat, niciun înalt reprezentant al UE nu a fost prezent, spre nemulţumirea unor diplomaţi.

La dineu, Obama urma să îi asigure pe „noii europeni” că relaţia lor cu SUA rămâne una puternică. Detaliat, discuţiile vizau probleme de securitate - campania din Afganistan, dosarul nuclear iranian, securitatea europeană şi agenda NATO.

Băsescu, care a apreciat că tematica e „una de maximă actualitate pentru România”, a subliniat, ieri, că Bucureştiul „va pleda pentru solidaritatea şi soliditatea relaţiei UE-SUA”, potrivit Mediafax. El a abordat de altfel unul dintre subiectele discuţiei de la Praga, apreciind că i se pare „inadmisibil ca unele state să considere că şi-au încheiat misiunea în Afganistan”.  "Armele nucleare în mâinile teroriştilor ameninţă întreaga lume. Vom păstra armele nucleare atâta timp cât le au şi alte ţări.“ BARACK OBAMA, preşedintele SUA