Afganistanul ar fi trebuit să fie "războiul bun" deoarece acolo îşi aveau baza bin Laden şi Al Qaida, protejaţi de talibani. Dar la 18 ani de la răsturnarea de la putere a talibanilor de către SUA, acolo mai rămân 13.000 de trupe care susţin un guvern afgan asediat. Au murit peste 2.400 de militari americani şi peste 38.000 de civili afgani într-un război care a costat SUA cel puţin 2 trilioane de dolari.
În septembrie, dl Trump a anulat convorbirile de pace cu talibanii, diminuând speranţele unei retrageri, deşi între timp negocierile au fost reluate.
În pofida denunţării războaielor nesfârşite, politicile şi acţiunile promovate de dl Trump se îndreaptă în direcţie opusă. În decembrie, el a trimis 4.500 de trupe în Orientul Mijlociu, pe lângă cele 50.000 aflate deja acolo. În ultimii doi ani, armata americană a aruncat bombe şi proiectile asupra Afganistanului într-un ritm record. În aprilie, dl Trump s-a opus prin veto unei reglementări bipartizane din Congresul american care ar fi pus capăt implicării militare americane în războiul civil devastator din Yemen.
Poate cea mai relevantă măsură a fost denunţarea de către dl Trump în 2018 a acordului de referinţă, de limitare a activităţii nucleare a Iranului, şi reinstituirea sancţiunilor, ceea ce a declanşat lanţul evenimentelor care au dus la uciderea generalului Suleimani şi la atacul de retorsiune lansat de Iran, care a provocat răni cerebrale traumatice unui număr de cel puţin 64 de militari americani.
Ne puteți urmări și pe Google News
"Strategiile nu se schimbă; în unele privinţe, se agravează", a spus Stephen Wertheim, istoric şi cofondator al Institutului Quincy for Responsible Statecraft, nouă structură de la Washington finanţată de miliardari marcanţi, între care liberalul George Soros şi conservatorul Charles Koch, care pledează pentru reţinerea militară americană.
Dar în unele locuri au apărut contrareacţii la ideea că o prezenţă redusă a efectivelor militare ar duce la o creştere a securităţii. Susţinătorii războiului etern dau exemplu decizia preşedintelui Barack Obama de retragere din Irak din 2011 care ar fi deschis calea pentru ascensiunea Statului Islamic în 2014. Dar această argumentaţie ignoră un întreg set de circumstanţe, inclusiv acordul formal de retragere care fusese convenit de dl Bush cu guvernul irakian din cauză că irakienii voiau plecarea americanilor, precum şi rolul războiului civil sirian în crearea Statului Islamic. Cel mai important, nu ţine cont de lipsa voinţei politice a cetăţenilor americani de a continua războiul.
Recomandările noastre
