După ce guvernul său a demisionat în urma alegerilor legislative, președintele francez Emmanuel Macron se află încă în plin proces de consultări politice, în încercarea de a numi un nou prim-ministru.

Franța nu are încă premier. Planul lui Emmanuel Macron

Luni dimineața, președintele francez Emmanuel Macron îl va primi pe Bernard Cazeneuve pentru consultări privind numirea unui nou premier, conform unor surse din anturajul fostului șef de guvern socialist. Numele lui Cazeneuve a fost menționat frecvent în ultimele zile ca posibil succesor în funcția de premier, iar sursele afirmă că acesta nu aspiră la poziție, dar ar accepta din simțul datoriei, pentru a evita dificultăți suplimentare pentru țară.

Deși nu a avut loc un contact recent între Cazeneuve și președinte sau anturajul său, fostul premier se arată a fi un om de stânga responsabil, capabil să evalueze situația politică și economică a Franței înainte de a lua o decizie. Totuși, dacă va considera că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru o funcționare instituțională normală și transparentă, Cazeneuve nu va ezita să refuze oferta lui Macron.

Emmanuel Macron este în căutarea unui premier care să poată evita o cenzură imediată din partea forțelor politice din Adunarea Națională. Bernard Cazeneuve, fiind un fost socialist de centru-stânga, are un profil care ar putea fi mai bine acceptat de diverse facțiuni politice, inclusiv de macroniști, dreapta și extrema dreaptă, deși există o opoziție semnificativă din partea Partidului La France insoumise (LFI).

Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a descris posibilitatea numirii lui Cazeneuve la Matignon drept o ipoteză „credibilă și serioasă”. Printre temele care urmează să fie discutate în cadrul întâlnirii se numără și reforma pensionării la vârsta de 64 de ani, un subiect nepopular în rândul publicului, dar important în contextul actual, informează AFP.

Bernard Cazeneuve, un nume vehiculat deja de câteva zile în presa franceză

Emmanuel Macron a evitat să ia în considerare nominalizarea Noului Front Popular, subliniind prin intermediul unei surse apropiate că echilibrul de putere se situează mai degrabă în zona centrului sau a centrului-dreapta. Printre numele vehiculate ca potențiali candidați la funcția de premier se numără conservatorul Xavier Bertrand, președinte regional, și fostul premier socialist Bernard Cazeneuve.

Presa franceză a adus în discuție recent și numele lui Karim Bouamrane, primarul socialist al unei suburbii defavorizate din Paris, ca o posibilă opțiune. Marine Le Pen, lidera partidului de extremă-dreapta, a sugerat că Macron ar putea convoca un referendum pentru a găsi o soluție la criza politică actuală și a criticat ideea unui „guvern tehnic” condus de tehnocrați, argumentând că aceste administrații nu sunt altceva decât guverne politice care se ascund în spatele unor denumiri tehnice.

Ce probleme ar putea întâmpina Emmanuel Macron

În Franța politica este fragmentată în trei blocuri majore, însă niciunul nu deține majoritatea absolută în Adunarea Națională. Tocmai de aceea sarcina de a forma un guvern devine o provocare.

Stânga, care a ieșit pe primul loc la alegerile legislative din iulie, revendică dreptul de a forma guvernul și își susține candidatul, Lucie Castets, o funcționară publică relativ necunoscută. Castets i-a transmis președintelui Emmanuel Macron vineri că stânga are dreptul să preia conducerea executivului, însă Noul Front Popular (NFP) se confruntă cu opoziție puternică, atât din partea centrului și dreptei, cât și din partea extremei drepte, care critică programul acesteia drept „periculos”.

Tensiuni la cote maxime între politicieni

Chiar dacă nu s-a ajuns la un consens pentru numirea unui nou premier, tensiunile cresc în tabăra stângii, care acuză o „lovitură de forță” din partea președintelui Macron.

La începutul acestei săptămâni, acesta a exclus oficial posibilitatea formării unui guvern condus de NFP. S-a invocat necesitatea „stabilității instituționale”, și a anunțat noi consultări politice pentru a doua zi. Decizia a provocat furie în rândul NFP, care, deși deține cel mai mare număr de parlamentari, nu a reușit să obțină majoritatea absolută necesară pentru a-și impune premierul.

Macron a refuzat numirea Luciei Castets în funcția de premier, argumentând că un guvern bazat exclusiv pe programul și partidele NFP ar fi imediat cenzurat de celelalte grupuri parlamentare. Elysée a subliniat că stabilitatea instituțională a Franței impune ca această opțiune să nu fie luată în considerare, deși presiunile din partea stângii rămân considerabile. Acest refuz a fost văzut ca o manevră pentru a evita o criză politică mai profundă, dar a alimentat și mai mult tensiunile politice.

Liderii Adunării Naționale, formațiunea de extremă dreaptă, au declarat că vor bloca orice tentativă de a instala un premier din partea NFP, reducând astfel opțiunile lui Macron de a rezolva criza politică.

Marine Le Pen și Jordan Bardella au reiterat opoziția lor fermă față de un guvern condus de stânga, susținând că NFP reprezintă un pericol pentru stabilitatea țării. După o întâlnire cu Macron, Bardella a declarat că tabăra lor va iniția imediat un vot de neîncredere împotriva oricărui premier de stânga, subliniind că intenționează să protejeze Franța de ceea ce consideră a fi o amenințare la adresa ordinii publice și economiei.